Legea a fost elaborată de Serviciul de stat al Ucrainei pentru politici etnice și libertatea religioasă (HES) la ordinul președintelui Volodimir Zelenski, care a cerut acest lucru printr-un decret emis la 1 decembrie 2022. Atunci, șeful statului ucrainean cerea instituirea unui mecanism legislativ care să facă imposibilă desfășurarea activității organizațiilor religioase „afiliate centrelor de influență din Federația Rusă”.
Votată în prima lectură în octombrie 2023, legea a fost adoptată în lectură finală abia la 20 august 2024. Motivul întârzierilor a fost legat de lipsa unui consens între Serviciul de stat al Ucrainei pentru politici etnice și libertatea religioasă și deputații ucraineni. După sute de modificări, varianta inițială a legii care conținea doar două pagini, a crescut de zece ori, noua lege având deja 23 de pagini.
Ce presupune noua lege?
În varianta inițială, această lege prevedea interdicție totală pentru activitatea organizațiilor religioase afiliate cu „statul agresor”, în cazul de față Rusia. Noțiunea era concepută în așa fel încât să nu includă doar Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Patriarhiei Moscovei (UOC-MP) dar și alte biserici rusești, cum ar fi cea a lipovenilor. Procedura prin care urma să fie aplicată interdicția stabilea că autoritatea ucraineană de specialitate efectua o expertiză, identifica organizațiile religioase afiliate „centrelor de conducere din Rusia” și emitea un avertisment.
Primind avertisment, comunitatea religioasă avea la dispoziție o lună pentru a-și corecta documentele și a demonstra că refuză orice legături cu Federația Rusă. Dacă asta nu se întâmpla, autoritatea ucraineană de specialitate dădea în judecată comunitatea și cerea instanței să dispună lichidarea ei. În cazul în care instanța admitea demersul, judecătorul instituia comisia care urma să lichideze comunitatea religioasă.
Dar problema ce a generat disensiuni a fost că în Ucraina, Biserica nu este o singură entitate juridică. Asta înseamnă că fiecare comunitate religioasă este individuală din punct de vedere juridic, separată și independentă, fiind afiliată doar printr-o apartenență, uneori declarativă, la o anumită biserică. Cu alte cuvinte, o structură oficială, a unei biserici unificate nu există.
Astfel, legea cere ca statul ucrainean să dea în judecată fiecare comunitate religioasă în parte, ceea ce reprezintă o sarcină dificilă, având în vedere că până la nouă mii de astfel de comunități aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei. În fiecare caz, dacă o comunitate religioasă pierde, legea stabilește că apelul este judecat direct de Curtea Supremă, care are ultimul cuvânt de spus. Pe de o parte, asta taie din posibilitățile de apărare a comunității religioase, dar pe de altă parte, observă juriștii, acest fapt accelerează procesul prin care membrii comunității pot ajunge direct în fața CEDO, cu plângerea față de statul ucrainean.
Statul ucrainean trebuie să demonstreze „afilierea” bisericilor față de Moscova
Implicarea instanțelor de judecată în acest proces înseamnă că statul ucrainean va trebui să demonstreze că o comunitate religioasă este într-adevăr afiliată Moscovei. De obicei, în documentele statutare așa ceva nu este prevăzut, singura legătură directă fiind doar cu eparhia sau Mitropolia de la Kiev afiliată Patriarhiei Moscovei.
Dar în legea adoptată de deputații ucraineni, această legătură poate fi stabilită și printr-o metodă indirectă. Astfel, dacă o comunitate religioasă aparține unei eparhii sau Mitropoliei de la Kiev subordonate Patriarhiei Moscovei, atunci instanța poate admite și constata existența „lanțului” de afiliere la organizațiile religioase din Rusia și purcede la dizolvarea comunității religioase.
Biserica Ortodoxă Rusă și ideea „lumii ruse” - interzise prin lege
Noua lege interzice în mod expres Biserica Ortodoxă Rusă ca instituție pe teritoriul Ucrainei. Ea este numită drept „continuare ideologică a statului agresor” și „complice la crimele de război și crimele împotriva umanității comise în numele Federației Ruse”. Totodată, este interzisă și ideologia rusă, așa cum a fost definită în aprilie curent de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Documentul adoptat de această organizație, într-o rezoluție ce viza „moartea lui Alexei Navalnîi și necesitatea de rezistență împotriva regimului totalitar al lui Vladimir Putin și a războiului său împotriva Ucrainei” face referire la „ideologia neoimperialistă a lumii ruse”, iar ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Moscovei sunt considerați ca fiind cei care apără această ideologie.
Conform acestor prevederi, filiala ucraineană a Patriarhiei Moscovei urmează a fi dizolvată, conform prevederilor noii legislații.
Legea interzice și promovarea ideologiei „lumii ruse”, inclusiv prin intermediul comunităților religioase, fiind considerată „o doctrină neocolonială ce se bazează pe obiectivele de distrugere a Ucrainei, nerecunoaștere a suveranității Ucrainei și a altor state (...)”. Deputații ucraineni au stabilit pe de altă parte în art. 1 alin. (2) din lege, anticipând atacuri în justiție, că dispozițiile actului normativ nu pot fi interpretate ca o restrângere a libertății religioase și de credință.
Când și cum va intra în vigoare legea
Adoptată de Rada Supremă, noua lege trebuie să fie promulgată de președintele Volodimir Zelenski, după care să fie publicată în „Vocea Ucrainei”, care este monitorul oficial al țării. În decurs de 30 de zile de la publicare legea va intra în vigoare, iar serviciul de stat al Ucrainei pentru politica etnică și libertatea de conștiință va întocmi regulamentele și actele de aplicare a prevederilor adoptate de deputați. Totodată, va fi întocmit și grupul de experți care va studia documentele Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Moscovei.
În același timp, HES a efectuat deja o examinare a statutelor UOC-MP și a constatat prezența subordonării UOC în raport cu ROC. Dacă după adoptarea noii legi, biserica nu schimbă nimic în ele, atunci acest document poate fi luat ca bază pentru lansarea procedurilor de dizolvare a comunităților religioase.
Instanța de judecată va avea la dispoziție o lună pentru a examina cazul pe fond și a lua o decizie finală. În cazul în care va dispune lichidarea, judecătorul va constitui o comisie care va pune capăt activităților comunităților religioase. Nu este clar cum va funcționa procedura în practică, având în vedere că serviciul ucrainean pentru conștiința religioasă are doar un jurist.
Comunitatea religioasă ar urma să piardă dreptul de utilizare a bunurilor publice, în termen de două luni de la inițierea procedurilor, fără a fi nevoie de o hotărâre judecătorească, contractele de închiriere fiind reziliate automat. Cu toate acestea, ținând cont de practica curentă, procedura de transfer a bunurilor propriu-zise ar putea dura mai mult timp.
Speakerul Radei Supreme, Ruslan Ștefanciuk, a spus că se așteaptă ca procedurile de dizolvare a comunităților religioase să dureze în medie cel puțin nouă luni.
Ce pot face preoții și credincioșii vizați de noua lege?
În cazul în care o comunitate religioasă este recunoscută ca fiind afiliată Patriarhiei Moscovei, preoții și credincioșii au puține opțiuni. Ei pot să adere la Biserica Autocefală a Ucrainei, care și-a obținut independența ecleziastică în timpul fostului președinte Petro Poroșenko, sau să rămână cu comunitatea religioasă dizolvată.
A treia cale ar fi aderarea la bisericile ortodoxe locale, cum ar fi mai nou cea românească, din zona Bucovinei. Această variantă este însă neclară și ar putea da naștere unui scandal diplomatic, ținând cont că trecerea sub Patriarhia Română ar putea fi interpretată ca o încălcare a integrității teritoriale.
Presa română a scris, cu referire la un răspuns oficial al autorităților ucrainene, că o cale de compromis ar fi trecerea sub vicariatul român al Bisericii Autocefale a Ucrainei (creat special pentru ei) pentru a evita un „scandal internațional”.
Este prima tentativă de interzicere a Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina?
Ideea de a interzice Biserica Ortodoxă Rusă și filiala sa din Ucraina a fost dezbătută încă din 2014, de la anexarea Crimeii și izbucnirea războiului din Donbas. La început, au fost adoptate două legi: una care a ușurat transferul de la o mitropolie la alta, ceea a permis ca circa 1.200 de comunități religioase să treacă la Biserica Autocefală a Ucrainei. A doua a obligat bisericile afiliate Moscovei să indice expres în numele lor acest fapt, dar nu a avut prea mare succes.
De la venirea lui Zelenski la putere și în special de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022, iar apoi după eliberarea regiunii Kiev, au devenit cunoscute numeroase cazuri în care preoții bisericii ortodoxe ucrainene afiliate Moscovei colaborau cu armata rusă. Aceasta a generat un șir de ieșiri, biserica fiind părăsită de circa 630 de comunități.
Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Moscovei a convocat un sinod la 27 mai 2022 în care a limitat orice mențiune a afilierii față de Moscova în statutul său, fără a-și declara independența ecleziastică.
Autoritățile ucrainene au considerat asta insuficient și au cerut o respingere reală. În 23 de sate și orașe au fost interzise activitățile acestei biserici, iar alte zeci de consilii raionale, orășenești și regionale au început să inventarieze bunurile acesteia. Totodată, SBU le-a deschis o sută de dosare penale de colaboraționism preoților din UOC-MP, 25 deja fiind condamnați în instanță. Cinci dintre ei au fost schimbați cu colegi din Rusia.
Traducere și adaptare după un material Current Time: Cristian Bolotnicov, Europa Liberă Moldova
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
