Linkuri accesibilitate

Charles III – o încoronare cum n-a mai fost?


Un bărbat face o poză cu portretul regelui Carol al III-lea pictat de Alastair Barford, la Londra, joi, 4 mai 2023.

Grație longevității extraordinare a reginei Elisabeta II, Marea Britanie are parte de o nouă încoronare după o pauză de 7 decenii.

Între timp, țara s-a schimbat. Așa de mult, spun unii, că nu e limpede de ce mai are nevoie de monarhie. Alții cred, totuși, că instituția veche de o mie de ani are rost și va ști să se „reinventeze” încă o dată.

Nu e regele meu

„Not my king” este un slogan văzut în multe locuri, mai ales la Londra, în preajma încoronării regelui Charles III al Marii Britanii.

Inspirat poate de respingerea autorității lui Donald Trump de cei care nu l-au votat în alegerile prezidențiale americane din 2016 („Not my president”), sloganul britanic merge mai departe, contestând nu doar omul, ci instituția.

Anunțându-și planul de a aduna sâmbătă 1500 de suporteri în Piața Trafalgar din Londra, pe traseul încoronării, șeful grupării anti-monarhiste Republica, Graham Smith, a numit ceremonia „sărbătorirea unei instituții corupte, a unui om care primește o slujbă fără să fi făcut nimic s-o merite”.

Un recent sondaj de opinie făcut de National Centre for Social Research arată că numai 29% din britanici cred că monarhia este „foarte importantă” – cel mai scăzut nivel din cei 40 de ani de când institutul face asemenea sondaje.

Iar pentru cei care doresc schimbarea, momentul este cel mai potrivit: Associated Press notează că Elisabeta II, decedată în septembrie, s-a bucurat de respect amplu pentru „longevitatea ei și pentru simțul înalt al datoriei”. „Cu Charles nu este cazul” – scrie AP, amintind de scandalurile de familie și opiniile larg-mediatizate ale fostului Prinț de Wales, pe teme de la arhitectură până la protecția mediului.

Tot AP amintește că milioane de britanici au așteptat cu nerăbdare încoronarea de la Westminster Abbey, dar multe alte milioane au ignorat-o. Mai mult, unii au pus la cale evenimente alternative, de pildă spectacolul de la Glasgow al trupei „revival” Scottish Sex Pistols, care a relansat refrenul punk „God save the queen, the fascist regime” din timpul jubileului de argint al reginei, în 1977.

Prețul, bată-l vina!

Într-o perioadă când economia britanică nu merge deloc strălucit, criticii monarhiei au la îndemână un argument greu de combătut: costul. Chiar dacă ceremonia de sâmbătă, 6 mai, a fost „redusă” (au fost invitați numai 2000 de musafiri, față de 8000 la încoronarea reginei din 1953), și chiar dacă Palatul Buckingham spune că cheltuielile se vor amortiza, încoronarea tot reprezintă o cheltuială mare (încă necalculată) pentru plătitorul de taxe.

Discuția despre prețul monarhiei pentru cetățeni a fost alimentată înaintea încoronării de presa britanică cu vederi de stânga.

Ziarul Guardian a publicat o serie de articole sub genericul „Costul coroanei”. Într-unul a scris de pildă că Charles III are o avere personală de 2 miliarde de lire, inclusiv grație unei mari moșteniri de la mama sa, pentru care nu a plătit niciun impozit.

Același Guardian a publicat în ajunul încoronării articole cu titluri sugestive: „Încoronarea a fost o șansă de a reforma și moderniza monarhia. A fost ratată”, sau „Regele-amurg. De ce încoronarea lui Charles III nu are atmosfera unui început de epocă”.

Încoronarea lui Charles III a adus la lumină o altă bătaie de cap a monarhiei britanice: scăderea popularității ei în cele 15 țări în care suveranul britanic este șeful statului.

„Pe străzile din Sydney, e greu să găsești vreun indiciu că este pe cale să fie încoronat noul rege al Australiei”, își începea reportajul de la antipozi pentru BBC, joi, corespondenta Tiffanie Turnbull. Ea continua: „În urmă cu o săptămână, toți pe care i-am întrebat, cu o singură excepție, mi-au mărturisit că nu știu când e încoronarea. Iar un student mi-a spus chiar că nu știe ce este încoronarea”.

Să nu ne grăbim

Nu toată lumea în Marea Britanie este gata să pună cruce monarhiei care durează de o mie de ani, cu atât mai puțin cei care au nevoie de ea pentru a-și asigura existența.

Royal Lacey, autor de biografii regale, consultant Netflix pentru serialul „The Crown”, este citat de Financial Times cu opinia că tranziția de la Elisabeta II la Charles III merge mai bine decât s-a așteptat. „Oamenii l-au îndrăgit pe Charles III mai mult decât pe Prințul Charles”, crede el.

Alți observatori binevoitor-critici ai momentului spun că Charles III va fi obligat să reconstruiască cel puțin într-o măsură monarhia. „Simt că Charles va trebui să dea socoteală într-un fel de care regina n-a avut parte. Ea era intangibilă. Aproape zeificată. Asta s-a terminat” – a declarat sub condiția anonimatului un angajat al casei regale, pentru Financial Times.

Același ziar observă că sondajele de opinie din ajunul încoronării au arătat creșterea popularității lui Charles, până la 55%; mult mai puțin decât cele 75 de procente de care se bucura regina în urmă cu un an, dar cu cinci procente peste rating-ul lui Charles ca prinț.

Un sondaj de opinie făcut zilele trecute de ziarul monarhist Daily Mail arătat că 73% din cei chestionați sunt de părere că Charles va trebui să modernizeze monarhia, dacă vrea ca ea să supraviețuiască.

Suporterii lui Charles sugerează că procesul de transformare a monarhiei și a monarhului, personal, deja a început. Charles a jucat bine rolul „împăciuitorului post-Brexit” în recenta sa vizită în Germania, de exemplu. De asemenea (după Financial Times), este mai grijuliu în exprimarea părerilor personale decât pe vremea când era prinț, asumându-și atitudini mai „regale”, dar fără să renunțe cu totul la opiniile în domenii ce-i sunt dragi, ca protecția mediului.

Ideea că monarhia e chemată să se schimbe din temelii este ilustrată de disputa provocată de chemarea unui reprezentant al palatului ca oamenii de rând să jure credință regelui cu ocazia încoronării, oriunde se vor afla. Alți apropiați ai regelui s-a dezis de îndată de apel, iar un important om de afaceri citat de Financial Times a spus: „Indiferent de convingeri... încoronarea este un moment cultural național. Dar noi vrem ca monarhia să ne jure credință – nu invers”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG