«Fisuri pe fațada Occidentului»: Mother Jones numește decizia lui Joe Biden “una din cele mai dure luate vreodată împotriva lui Putin”.
«Poate oare Europa să se lipsească de gazul rusesc?» este titlul principalului dosar, anunțat în prima pagină a cotidianului Le Monde. «Războiul energiei», numește asta Libération.
Adevărul e că, așa cum o amintește chiar Wall Street Journal, SUA importă din Rusia doar 8% din petrolul de care are nevoie, așa încât efectul renunțării la gazul rusesc asupra ecоnоmiei americane ar fi redus. În schimb, cum o subliniază și Politico, o serie întreagă de națiuni europene rămân foarte divizate în legătură cu modalitatea de a pune capăt adicției la petrolul rusesc.
Remarci similare în El Pais, în Spania, care explică de ce este mai ușor pentru SUA și Marea Britanie să renunțe la petrolul rusesc, decât pentru europenii continentali. Washington Post explică cum Comisia UE de la Bruxelles ar dori ca Europa să reducă cu două treimi anul acesta importurile de caz din Rusia, dar se întreabă dacă lucrul va fi posibil. Un summit UE pe această temă va avea loc joi și vineri la Versailles, lângă Paris.
Un sondaj, proaspăt publicat de Reuters, arată că patru americani din cinci aprobă decizia de a se renunța la importul de energie din Rusia.
«Când Putin minte, oamenii mor»
Rusia nu s-a prezentat, luni 7 martie, în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga, pentru a-și detalia, cum a explicat-o Washington Post, argumentele în legătură cu presupusul “genocid” la care s-ar deda Kievul în Donbasul secesionist.
Le Monde, la Paris, revelează că unul din avocații Moscovei, francezul Alain Pellet, anunțase încă de săptămâna trecută că renunță să mai apere Rusia.
Deschiderea cazului și prezentarea argumentelor s-a făcut, așadar, doar cu participarea Ucrainei. Cum a spus-o șeful delegației ucrainene: «Când Putin minte, oamenii mor».
Pentru ca plângerea ucraineană să poată fi acceptată de Curtea Internațională de la Haga, Kievul a trebuit să argumenteze că Moscova a manipulat Convenția ONU pentru prevenirea genocidului, pretinzând că intervine militar în Ucraina pentru a preveni un «genocid», dar mânjind în același timp memoria Holocaustului și deformând cu bună știință faptele.
«Tovarășii de drum» ai Kremlinului în Occident
Presa italiană se ocupă pe larg de dezastrul comunicațional și de imagine al fostului premier Matteo Salvini în Polonia, care a călătorit în orășelul Przemysl, din Polonia, la granița cu Ucraina, unde Salvini, șeful opoziției de dreapta, La Lega, mersese să se filmeze cu refugiați.
Cum o povestește La Stampa, primarul târgului polonez a refuzat însă să strângă mâna acestui admirator italian al lui Putin și i-a întins un tricou cu imaginea lui Putin în costum militar, tricou identic cu cel cu care Salvini obișnuia să se fotografieze prin Moscova: — «Îți ofer cadou un tricou cu figura prietenului tău», i-a spus lui Salvini primarul Wojciech Bakun.
Cum comentează amuzat Il Foglio, Salvini, care nu înțelege poloneza, a crezut mai întâi că primește un plocon.
(Am mai scris despre cum mulți conservatori, dar și, în dreapta și stânga, extremele occidentale sunt fascinate de Rusia și de Putin. La fel — despre cum justiția italiană anchetează asupra felului în care Rusia lui Putin a putut finanța în parte Lega lui Matteo Salvini.)
Ofensiva asupra Kievului poate începe
Trecând la situația de pe front, The Guardian prezintă concluziile unui foarte influent think tank, un grup de experți, Institute for the Study of War, care spune că mare parte din problemele logistice ale acelei coloane de vehicule blindate rusești, lungă de 60 km, care s-a oprit de mai multe zile în afara capitalei ucrainene, Kiev, sunt acum pe cale de a fi rezolvate. Experții consideră că un atac masiv asupra Kievului poate fi așteptat oricând în următoarele zile.
Washington Post a strâns mărturii despre cum militarii ruși în apropiere de Kiev, la Irpin, se dedau la jafuri și distrug orașul, după ce au tăiat apa și au introdus și ascuns material militar greu în zonele cu populație densă.
La Paris, Libération caută să răspundă întrebării dacă propaganda oficială a Kremlinului, care spune că Rusia în Ucraina duce doar o campanie de menținere a ordinii este acum impusă obligatoriu în școli (cum, pornind de la cazuri prezentate în mass media din Rusia, am arătat în revista presei de marți, 8 martie)
Între timp, presa rusă independentă continuă să fie ronțăită de putere: parchetul a blocat deja site-ul tele-canalului Dojd («Дождь») și a interzis ca radio-ul Eho Moskvî («Эхо Москвы») să mai emită. Cum anunță Kommersant, pe lungimea de undă a Eho Moskvî va emite de acum înainte Radio Sputnik !
Dintre cele care încă mai apar sau continuă să funcționeze online, celebra publicație Argumentî i Faktî explică ce înseamnă noua noțiune oficială rusă de «stat ostil» Rusiei, sau «neprietenos» («недружественный»).
Multe ziare, precum Kommersant, se ocupă de faptul că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru un dialog cu Rusia pe tema Crimeei, precum și cu autoproclamatele Republici Populare Donețk și Lugansk (DPR și LPR).
Zelenski a făcut acel remarci într-un interviu cu ABC News. El însă a subliniat că nimeni, cu excepția Moscovei, nu a recunoscut independența RPD și a LPR și le-a numit și „pseudo-republici”. „Dar putem discuta și găsi un compromis cu privire la modul în care vor funcționa teritoriile ocupate și acele republici. Ceea ce este important pentru mine este felul în care vr putea trăi acolo oamenii care vor să facă parte din Ucraina”, a spus Zelenski.
În rest, rușii sunt forțați de acum într-o izolare cvasitotală: TikTok și Netflix și-au suspendat serviciile. Twitter a fost parțial blocat de autorități. YouTube nu pare a mai avea vreun viitor în Rusia. Încetul cu netul, un mare zid digital masiv, opac, transformă Rusia într-un gigant la fel de izolat pe cât sunt China sau Iranul.
Charlie Hebdo și definiția «Libertății»
Până și editorialul numărului din această dimineață al celebrului săptămânal satirico-politic Charlie Hebdo are accente solemne vorbind despre «cel mai puternic cuvânt: Libertatea»!
Scrie Charlie: «Tâlharul Putin (le voyou Poutine) n-a încetat să-și amenințe și să-și intimideze vecinii, convins că Europa nu va fi niciodată altceva decât un preș la picioarele lui. De o săptămână încoace, Putin, ba chiar și europenii înșiși, descoperă că se înșelau. În câteva zile, țările care se ascunseseră imediat ce au simțit șuierul glonțului s-au transformat în mașini de război gata să trimită arme în Ucraina pentru a respinge armatele lui Putin.
La fel precum islamiştii care au atacat Europa în ultimii ani, Putin era convins că democraţia este un regim putred în interior și că niciunul dintre cetăţenii săi molatici n-ar îndrăzni să-şi rişte viaţa pentru a o apăra. Asemenea nemernici ăștia pretențioși vor înțelege acum că ei sunt lașii și că ei sunt cei care vor trebui să dea socoteală pentru crimele lor. Din nefericire, poporul ucrainean a trebuit să se afle în prima linie și să plătească cu sânge pentru a scoate în sfârșit Europa din letargie, reînviind cel mai puternic dintre toate cuvintele: Libertate!»
