Un institut din Chișinău spune că în 2017 președinția R. Moldova a cheltuit peste 31.000 de euro pentru aranjamente florale. Expert-Grup spune că cifra rezultă din statisticile publicate de Agenția de Achiziții Publice, aflată în subordinea Ministerul de Finanțe, în vreme ce din publicațiile președinției lipsesc multe date și cifre legate de servicii făcute instituției de diferiți furnizori.
La fel ca orice altă instituție publică din Republica Moldova, președinția este obligată de legea privind finanțele publice să prezinte pe pagina sa de internet o evidență a cheltuielilor instituției: documente bugetare, rapoarte de executare și de activitate. Din cele șase seturi de documente, pe site-ul instituției prezidențiale experții au identificat doar unul, și anume raportul de activitate, care însă nu face vreo legătură între acțiuni, banii cheltuiți și rezultatele obținute.
Potrivit altor surse, la care fac referire experții, bugetul alocat în 2017 instituției președintelui a fost de circa 16 milioane de lei. Tatiana Savva, cercetătoare economică în cadrul Centrului Analitic „Expert-Group” remarcă însă că o bună parte din costuri sunt suportate de Cancelaria de stat sau de alte instituiții, datele despre sumele care sunt repartizate instituției prezidențiale sau președintelui nefiind publice:
„Cheltuielile cu Reședința de la Condrița și Holercani, cheltuielile pentru transport, pază și alte cheltuieli de bună funcționare a acestei instituții sunt acoperite parțial sau deloc din bugetul aparatului președintelui. Unele cheltuieli sunt incluse în bugetele diferitor departamente și direcții ale Cancelariei de Stat. Altele-noi nu știm. Și atunci, volumul total al cheltuielilor ar putea să fie mult mai mare decât cel care pare la prima vedere.”
În lipsa acestor informații, fiecare cetățean este în drept să pună la îndoială eficiența utilizării banilor publici, constată Tatiana Savva.
Potrivit unui comunicat al președinției, Igor Dodon ar fi întreprins anul trecut 14 călătorii în afara țării. Costul total al acestora este de circa 1,3 milioane lei, sumă ce poate fi dedusă din contractele accesibile pe platforma achizițiilor publice, notează experta. Pentru ce anume au fost cheltuiți acești bani- această informație lipsește:
„În niciunul din rapoartele de activitate nu este descris câte persoane au participat la aceste călătorii, câți bani s-au cheltuit pentru fiecare din aceste călătorii, deplasări, dacă în deplasări sunt incluse diurnele sau nu. Noi nu putem să face o supoziție despre care ar fi numărul persoanelor care ar trebui să participe în vizitele de lucru și vizitele oficiale împreună cu președintele, însă bunele practici din Estonia, România, Irlanda, Statele Unite și chiar Rusia stipulează foarte clar care sunt limitele de cheltuieli pentru călătorii.”
Potrivit unui studiu realizat de Expert Grup în 2016, instituția prezidențială face parte din autoritățile cu cel mai jos nivel de deschidere a informației, alături de Curtea Constituțională, autoritățile judecătorești și Procuratura Generală. Autorul, expertul Dumitru Budianschi spune că lucrurile nu s-au îmbunătățit între timp, obligațiile privind transparența bugetară fiind ignorate, în mare parte:
„Practic nu prea avem instituții model. Autoritățile în Republica Moldova sunt destul de abile la producerea rezultatelor formaliste, de formă, însă nu și implementarea activităților în esență. Însă alt instrument prin care noi să încercăm să impunem o schimbare, decât instrumentul de transparență și prin acest instrument să se producă responsabilizarea autorităților și persoanelor publice, noi nu avem. Prin informarea societății se creează un cadru prin care societatea poate să se implice.”
Autorii studiului mai remarcă modul netransparent în care sunt conferite distincțiile de stat. Ei consideră că actualul șef de stat, dar și precedenții și-au depășit rolul protocolar pe care ar trebui să îl aibă în acest proces, întrucât alături de persoanele care au meritat aceste distincții, se regăsesc și cetățeni din cercurile politice și economice afiliate președinților.
