Linkuri accesibilitate

Cimitirul marin într-o «vineri neagră» și «operațiunea melcul» a șoferilor Uber


Migranți salvați de paza de coastă britanică, după traversarea Canalului Mânecii, în Dungeness, Britain, 24 noiembrie, 2021.

Ziarul Kremlinului, «Rossiiskaia Gazeta», scrie astăzi, deformând realitatea, că „autoritățile britanice au interzis locuitorilor să salveze migranții ilegali pe cale de a se îneca”.

Subiectul tragediei din Canalul Mânecii este, desigur, foarte fierbinte în întreaga Europă, iar presa britanică și cea franceză continuă să caute să lămurească astăzi cele întâmplate miercuri 24 noiembrie, când 27 de migranți ilegali ce încercau să traverseze marea pe o ambarcațiune gonflabilă au murit în apropiere de Calais, în Franța, înecați în încercarea de a ajunge în Anglia.

În numărul său datat de astăzi, vineri 26 noiembrie, Le Monde scrie că după această tragedie status quo actual nu mai este o opțiune. Chestiunea fundamentală, consideră Le Monde, nu mai e acum aceea a traficanților de făpturi umane, ci cea a unei împărțiri a migranților între Uniunea Europeană - dar mai ales Franța - pe de o parte și Marea Britanie pe de alta.

O navă de pescuit a găsit 15 corpuri - din 27, printre care 7 femei și 3 copii. Aflăm, tot din Le Monde, că majoritatea celor morți înecați erau kurzi din Irak si Iran.

La Londra, The Guardian, care a anchetat peste mare, în Calais, ajunge la concluzia că nefericiții migranți înecați avuseseră foarte puțin timp să se pregătească și că li se spusese în ultimul moment, de către traficanții de persoane vinovați de tragedie, că aveau să se îmbarce imediat pe acea plută improvizată.

Cum o rezumă un voluntar dintr-o ONG franceză intervievat de The Guardian, „Traficanții le spun oamenilor că au de traversat doar un lac – însă nu e asta.”

Cotidianul britanic mai scrie că traficanții au pus pe picioare o adevărată rețea profesională. Poliția franceză anunță că săptămâna aceasta a anihilat o asemenea structură care transporta circa 250 de oameni pe lună peste Canalul Mânecii, încasând până la 6.000 de euro de persoană, realizând astfel beneficii de până la trei milioane de euro pe lună.

Au fost arestați 15 traficanți, printre care irakieni, pakistanezi, vietnamezi și... români. Ambarcațiunile lor gonflabile, comandate special în China, pot transporta, fiecare, până la 60 de oameni îndesați în condiții precare, la nivelul apei, fără niciun sistem de siguranță. Ambarcațiunile ajungeau în Europa prin Turcia și erau luate în primire la o adresă din Germania.

The Times, la Londra, scrie că Boris Johnson i-a cerut lui Emmanuel Macron ca forțele de frontieră ale celor două țări să creeze patrule navale comune ale pazei de coastă, dar mai ales, cum o rezumă Politico, cerându-i lui Macron ca Franța să ia înapoi migranții care reușesc să traverseze.

Un lucru este cert: criza refugiaților nu se va termina aici, spune, la Moscova, Fiodor Lukianov în Rossiiskaia Gazeta, gazeta cvasi-oficială a Kremlinului . Pentru politologul rus, dacă e adevărat că Europa de Vest a fost capabilă să absoarbă fluxurile migratorii din 2015, ea nu a înțeles însă că astăzi statele Europei Centrale și de Est „resping ideea însăși de a primi refugiați”.

Cum am pomenit, același cotidian care reprezintă punctul de vedere al Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, mai scrie astăzi, în mod cu totul neadevărat, că „autoritățile britanice au interzis locuitorilor să salveze migranții ilegali pe cale de a se îneca”! Realitatea se rezumă la aceea că Boris Johnson i-a cerut lui Emmanuel Macron ca Franța să ia înapoi migranții care reușesc să ajungă în Anglia. Sigur, foarte dura ministră britanică de interne Priti Patel (ea însăși de origine indiană) a propus deja ca paza de coastă să respingă și să trimită înapoi în mare ambarcațiunile cu migranți, dar The Guardian arată motivele legale (conform atât dreptului britanic cât și celui internațional) pentru care lucrul este imposibil.

Adevărul este că mai mult ca niciodată, această nouă criză a migranților evidențiază anumite inconsecvențe ale UE. Astfel, Polonia, aflată de mai multă vreme în vizorul Bruxelles-ului pentru felul în care guvernul ultraconservator de la Varșovia maltratează justiția, cere acum „sprijin din partea lumii libere” pentru a putea împiedica trecerea migranților ilegali peste frontiera bielorusă. Este chiar culmea! se indignează retoric Courrier International. Cum o rezumă, la Bruxelles, Politico, președintele polonez Andrzej Duda a cerut chiar sprijinul NATO pentru a întări frontiera polonă-bielorusă, o cerere care are puține șanse de a fi urmată.

Die Ampel-Koalition: Coaliția «Semaforul»

În acest timp, presa din întreaga Europă mai analizează și efectele formării coaliției de centru stânga în Germania și urmările ei pentru UE. Este vorba de coaliția pe care Süddeutsche Zeitung, la München, o numește, cum i s-a pus porecla: die Ampel-Koalition, Semaforul, de la culorile sale roșu-galben-verde, corespunzând socialiștilor, liberalilor și ecologiștilor.

Printre perdanții imediați ai schimbării de orientare de la Berlin și ai formării unui guvern de centru-stânga se află președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aliată apropiată a cancelarei în funcție, ea făcând parte din partidul CDU al Angelei Merkel, împins acum pe băncile opoziției. În plus, la Berlin, liderii celor trei formațiuni învingătoare au convenit că Verzii vor numi următorul comisar european al Germaniei.

Printre perdanți, la scara UE, se mai numără și Viktor Orbán și Jaroslaw Kaczyński: viitorul guvern al Germaniei intenționează să împingă instituțiile UE de la Bruxelles să fie mai dure cu privire la încălcările statului de drept, lucru deja consfințit în acordul lor de coaliție. Mai mult decât atât, viitoarea șefă a diplomației germane, ecologista Annalena Baerbock, a spus foarte deschis că Germania va aborda pe față autoritarismul în UE.

Conturile Europei: fraudă la CEC

Pe acest fundal de reforme în UE, o anchetă exclusivă și amănunțită a cotidianului francez Libération, pune astăzi în lumină (numai în ediția pe hârtie a ziarului) o lungă serie de fraude și iregularități comise de membrii Curții Europene de Conturi (CEC).

Instalată la Luxembourg, CEC este presupusă a fi conștiința financiară a UE. Compusă din 27 de membri numiți de cele 27 de guverne ale țărilor membre, ea controlează transparența și legalitatea folosirii bugetului comunitar. Doar că CEC însăși funcționează în mod opac, iar Libération a putut astfel să arate cum însuși președintele Curții, germanul Klaus-Heiner Lehne, se face vinovat de o lungă serie de fapte de corupție și conflicte de interes.

Libération mai revelase pe 30 septembrie 2021 cum membrul belgian al CEC, Karel Pinxten, însărcinat cu auditul extern al UE, deturnase aproape o jumătate de milion de euro din pușculița necontrolată a Curții. Pentru aceasta tribunalul UE, Curtea de Justiție Europeană, printr-un verdict luat în ședință plenară, l-a privat de… două treimi din grasa pensie ce i se cuvenea. În ancheta publicată astăzi, însă, pe două pagini pline, Libération revelează o lungă serie de alte matrapazlâcuri, printre altele, de pildă, faptul că deși sunt obligați să locuiască în Luxembourg, lucru pentru care primesc solide dotații financiare, o treime din cei 27 de membri nu se duc acolo mai niciodată (viața în Marele Ducat al Luxemburgului e cam plicticoasă), însă au acolo domicilii fictive pentru care sunt rambursați cu sume opulente.

Mulți efectuează «misiuni» și declară «cheltuieli de reprezentare» pe care nu le verifică nimeni. Lista este foarte lungă, iar în ciuda semnalelor de alertă lansate de Parlamentul European, guvernele nu au făcut până acum nimic pentru a remedia această situație. “Cine îi controlează pe controlori?”, întreabă retoric Libération, repetând vechea interogație a lui Juvenal, văzută ca o aluzie la Republica lui Platon.

Uber și "operațiunea melcul"

Curtea de Apel din Bruxelles a interzis platforma Uber și a blocat aplicația, anunță cotidianul belgian francofon Le Soir, în urma protestelor firmelor locale de taxi, care se plâng permanent de concurența necinstită, cum o scrie și cotidianul flamand De Standaard.

Tabloidul La Dernière Heure a descris la rândul său cum ieri coloane de șoferi Uber au perturbat circulația în cartierul european din Bruxelles, într-o așa-numită “operațiune melc” (opération escargot, altfel zis conducând dinadins încet pentru a bloca circulația), și cerând justiției din Bruxelles să le restaureze drepturile.

Manifestanții Uber cer autorităților regionale din Bruxelles să anuleze decizia justiției. "Vom bloca Bruxelles în fiecare zi „făcând pe melcul” ("l'escargot") până vom obține un răspuns din partea cabinetului lui Rudi Vervoort (președintele regiunii Bruxelles-Capitale)", a avertizat Fernando Redondo, șeful Asociației Belgiene a Șoferilor de Limuzine (ABCL), care asigură mare parte din serviciile Uber. "

Uber mai este interzis în țări ca Italia și Ungaria, iar în Marea Britanie și Olanda, compania a fost obligată de justiție să-i recunoască pe șoferii Uber ca fiind angajați, cu toate drepturile care decurg de aici.

Black Friday pentru săraci

În sfârșit, în mai multe țări se ține astăzi Black Friday (Vinerea Neagră, ca o anticipare a soldurilor de iarnă), ritual venit din SUA, ca și Haloween, și devenit pan-european. Cum a scris-o și ieri, pe un ton foarte critic, Charlie Hebdo, această zi care declanșează sezonul cumpărăturilor pentru Crăciun și care vine imediat după joia de Thanksgiving, datează din 1961, când polițiștii din Philadelphia, extenuați de ore suplimentare și rău plătiți, n-au mai putut face față gloatei cumpărătorilor ieșiți după un chilipir.

În mai multe țări, presa este sarcastică sau critică față de ceea ce e văzut ca un exces, sau o orgie de publicitate, împingând spre consum, într-un moment în care nu s-a ieșit din criza economică iar multe familii, pretutindeni pe continent, se înfundă în precaritate.

Probabil că aici se aplică vechiul adagiu al scriitorului umorist francez Alphonse Allais: "Banii trebuie luați de acolo de unde se găsesc… adică de la săraci. Bun, bine, nu prea au ei bani, dar sunt mulți."

Sau, cum spunea și Woody Allen: "Banii sunt foarte importanți, fie și măcar din rațiuni financiare."

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (1)

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG