Mai multi deputaţi, inclusiv șefa executivului Maia Sandu, vor activa exclusiv la nivelul Guvernului, fără să mai poată fi și deputaţi. Ce se întâmplă cu mandatele lor, având în vedere că unii din ei au fost aleși pe liste de partid şi alţii în circumscripţii uninominale. Cum se vor completa locurile rămase vacante în Parlament? Cât de simplu şi mai ales cu ce „cheltuială”.
E vorba în fond de doar trei deputaţi, dar complicaţiile ce survin odată cu decizia acestora de a alege funcţia din executiv par imense.
Dacă în cazul Lilianei Nicolăescu-Onofrei, ministra educaţiei aleasă pe lista de partid, lucrurile se rezolvă relativ simplu, fotoliul ei de deputat urmând să fie atribuit următorului candidat dintr-o listă de rezervă, în cel al Maiei Sandu şi a lui Andrei Năstase lucrurile sunt mult mai dificile. Pentru că au fost aleşi în mod direct, fiecare în câte o circumscripţie, iar acum, la expirarea unei luni legale în care puteau cumula două funcţii, nu pot fi substituiţi decât în urma repetăţii votării în circumscripţia în care au fost aleşi.
În cazul Maiei Sandu, e vorba de circumscripţia ce a cuprins cele 83 de secţii de votare din diaspora, în 23 de state occidentale, prin urmare un scrutin repetat ar implica costuri de câteva milioane de lei. Comentând astăzi situaţia, şefa executivului, Maia Sandu, a vorbit despre ea ca despre un motiv în plus pentru anularea mixtului.
„S-a creat această situaţie pentru că autorii legii electorale nu au fost serioşi, nu au prevăzut toate cazurile, i-a interesat doar să rămână la putere cu orice preţ”.
Pavel Postică, expertul electoral al Asociaţiei „Promo-Lex”, crede, la fel ca premierul, că de vină este sistemul electoral mixt pe care vechile autorităţi l-au adoptat în ciuda criticilor Comisiei de la Veneţia:
„Unul din dezavantajele sistemului mixt acesta şi era. Noi am avertizat din start că sistemul nu este bun pentru R. Moldova, inclusiv pentru că înseamnă un şir interminabil de alegeri parţiale la nivel de anumite circumscripţii”.
Dar Pavel Postică spune că autorităţile ar avea la îndemână totuşi mai multe opţiuni: fie să lase locurile vacante în Parlament, fie să organizeze alegeri parţiale, fie să ia în consideraţie rezultatele de pe partea proporţională a listei şi să ofere locurile Maiei Sandu şi al lui Andrei Năstase unor candidaţi din lista de rezervă.
„Orice scenariu din astea trei are anumite avantaje şi dezavantaje”, avertizează însă Pavel Postică. Bunăoară, ultimul care e şi cel mai simplu, ar însemna ca cetăţenii din cele două circumscripţii să nu fie reprezentaţi în Parlament, prin urmare e greu de crezut că autorităţile se vor încumeta să ia o astfel de decizie.
Prin urmare, cel mai probabil în următoarele 90 de zile vor fi alegeri. O varianta ce se examinează ar fi comasarea loc cu scrutinul local din octombrie, cu toate dificultăţile ce rezultă din combinarea a două scrutine total diferite.
Majoritatea parlamentară pregăteşte totodată revenirea la proporţional - sistemul electoral vechi, pe care democraţii l-au înlocuit vara trecută cu mixtul, în contradicţie cu recomandările Comisiei de la Veneţia, a partenerilor occidentali şi a multiplelor organizaţii locale de profil cum e „Promo-LEX” sau Coaliţia pentru alegeri libere şi corecte.
