Găgăuzii nu au renunțat la o doleanță politică mai veche – de a primi garanții că în cazul în care R. Moldova își pierde independența, regiunea lor va putea să iasă din componența actuală a republicii. Pentru așa ceva s-a pronunțat majoritatea alegătorilor la referendumul găgăuz din 2014, declarat neconstituțional de Chișinău. În ce formă se reia acum ofensiva legislativă a Comratului?
Pe pagina de internet a Adunării Populare a UTA Găgăuzia, organul legislativ al autonomiei, propunerile de modificare a Constituției sunt prezentate sub forma unui „concept de proiect de lege”. În acesta se prevede, între altele, ieșirea Găgăuziei din componența Republicii Moldova în cazul în care își va pierde independența. Potrivit unui comunicat al Adunării Populare, propunerea a fost trimisă prin poșta electronică după ce legislativul local a anunțat că populația poate propune „modificări ale Constituției R. Moldova în partea ce ține de competențele Găgăuziei”.
În opinia comentatorului Mihail Sirkeli, președinte al Centrului Piligrim-Demo din Comrat, inițiativa ridică mai multe întrebări: de ce a fost publicată la scurt timp după alegeri și de ce nu are un autor? În lipsa unor răspunsuri clare la aceste întrebări, responsabilitatea unei asemenea idei ar aparține conducerii Adunării, al cărei președinte este Vladimir Cîssa, ales din partea Partidului Democrat, crede Sirkeli:
„Eu bănuiesc că, iarăși, cineva vrea să divizeze societatea și Găgăuzia în acest caz este folosită ca un instrument. Eu nu am văzut niciun deputat să se pronunțe în privința acestei legi. Până când noi nu știm cine sunt autorii, responsabilitatea revine Adunării Populare.”
Europa Liberă: Dar cui i-ar conveni o asemenea inițiativă, ținând cont de contextul politic actual?
„Eu cred că asemenea discuții ar reveni Partidului Democrat, care se comportă în baza metodei divide et impera (dezbină și condu) și acum vedeți că sunt anumite discuții despre o posibilă „votare situațională” dintre Partidul Socialiștilor și blocul ACUM. Bineînțeles că asemenea mișcări nu sunt bune pentru PD și Partidul Democrat face tot posibilul ca socialiștii și blocul ACUM să nu înceapă negocieri în acest sens. Această situație ar fi foarte periculoasă pentru PD.”
Inițiativa publicată pe site-ul Adunării Populare a Găgăuziei a fost comentată și de președintele Igor Dodon, citat de TVR Moldova, a cărui formațiune a fost sprijinită masivă în sudul țării la parlamentarele din 24 februarie. Șeful statului a insistat că propunerea a fost „interpretată greșit de către presă” și că „găgăuzii sunt statalişti adevăraţi ai Republicii Moldova şi nu doresc niciodată separarea”, precizând că joi va întreprinde o vizită la Comrat.
Deloc întâmplătoare această reacție împăciuitoare a președintelui Igor Dodon, crede comentatorul „Ziarului Național”, Nicolae Negru, care vede în inițiativa Comratului un fel de „notă de plată” înaintată socialiștilor pentru sprijinul masiv oferit în alegeri:
„Acum, probabil, după ce au fost proaspăt numărate voturile, ei au hotărât să înainteze nota de plată și să-i amintească dlui Dodon că are niște obligații în fața lor. Probabil că și-a luat mai mult decât poate duce și acum când rezultatele nu sunt cele pe care le promitea Dodon, dar el promitea și la Moscova, și promitea evident și la Comrat că „va face tot ce trebuie” doar să fie sprijinit, să i se dea voturi. Autonomia Găgăuză i-a dat voturi și acum zice: „dle Dodon, ține-te de cuvânt.”
Într-un interviu oferit luni pentru postul public local de la Comrat, vicepreședintele Adunării populare, Aleksandr Tarnavschii, a amintit că urmare a alegerilor din 24 februarie, după model mixt, datorită votului din circumscripții, autonomia este reprezentantă de doi deputați. E vorba de socialiștii Fiodor Găgăuz și Aleksandr Suhodolskii. „În sfârșit, alegătorii din autonomie au reprezentanții lor direcți în Parlamentul de la Chișinău care vor încerca să ajusteze cadrul constituțional în ce privește modul de funcționare a Gagauz-Yeri”, a precizat vicepreședintele Adunării Populare de la Comrat.
În februarie 2014, autorităţile locale din Găgăuzia au organizat două referendumuri, considerate ilegale la Chişinău, la care alegătorii autonomiei, care formează aproximativ 4% din electoratul moldovean, au fost întrebaţi dacă doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală dominată de Rusia. De asemenea, dacă ar dori ca autonomia lor să-şi poată proclama independenţa în cazul în care Republica Moldova dispare ca stat independent. Potrivit datelor oferite atunci de Comisia electorală din Găgăuzia, majoritatea respondenţilor s-ar fi pronunţat pentru independenţa regiunii şi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală dominată de Rusia.
