Autoritatea Națională pentru Integritate (ANI) a primit în ultimele luni și săptămâni mai multe cereri atât din partea reprezentanților puterii, cât și ai opoziției, care s-au denunțat între ei că s-ar fi îmbogățit ilicit, că n-ar fi trecut toate interesele și veniturile în declarațiile depuse anual și așa mai departe. Când și cum Autoritatea poate răspunde, iar publicul poate să afle dacă aceste cereri sunt întemeiate sau simple încercări de a faulta adversarul politic?
Apropiata campanie electorală are efecte energizante asupra deputaților care reprezintă principalele forțe politice cotate cu șanse. În ultimele săptămâni, cel puțin 15 demersuri vizând parlamentari sau lideri de partide au fost expediate în adresa Autorității Naționale de Integritate, în care se cere verificarea veniturilor și cheltuielilor și eventualele conflicte de interese. Ultima, de joi, o vizează pe mama președintelui, Galina Dodon, care este consilieră locală Sadova, Călărași. În demers, ANI este informată că există bănuiala că Igor Dodon și-ar fi transferat pe numele ei parte din averile ce nu au o certă proveniență legală. Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina German, semnează sesizarea în care susține că o pensionară care a muncit profesoară de română nu are cum să acumuleze capital suficient în ultimii ani pentru procurarea a mai mult de 28 de ha de teren agricol, plus la asta să facă achiziții de imobile.
În ajun, subiect de sesizare ajunsese lidera PAS, Maia Sandu, despre care deputații socialiști susțin că nu și-ar fi declarat toate veniturile obținute.
Totul a început când o parlamentară din partidul Maiei Sandu a cerut un control pe numele liderului fracțiunii socialiste, Corneliu Fruculiță. În replică, deputați socialiști pe rând au cerut verificarea celor de la PAS. În ultimele zile, în vizor au apărut și reprezentanții formațiunii lui Ilan Șor și ai grupării conduse de Andrian Candu.
Unii deputați PAS vizați au replicat că socialiștii vor să acrediteze în percepția publică ideea că toți politicienii sunt la fel, nu doar că acumulează averi nejustificate, dar și le tăinuiesc, lucru care, din punctul lor de vedere, nu corespunde adevărului. Sub tirul criticilor a ajuns și Autoritatea Națională de Integritate (ANI), care s-ar ocupa de funcționari mărunți, primari, șefi de grădinițe și spitale, mai puțin de demnitari de rang înalt.
Responsabila de comunicare de la ANI, Maria Dastic, respinge aceste acuzații, argumentându-și dezacordul cu faptul că inspectorii de integritate au constat recent incompatibilități și venituri neconforme în cazul a doi deputați. Unul dintre ei este socialistul Grigore Novac, care a donat partidului sute de mii de lei, bani pe care nu i-a obținut sau declarat legal. Novac contestă acest act în instanță. Totodată, reprezentanta ANI spune că în cazul politicienilor de la vârful puterii investigațiile sunt mai complexe și nu pot fi comparate cu anchetele pe numele unor angajați publici de rang inferior. Până la această avalanșă de sesizări, ANI efectua controlul în cazul șefului statului și a 20 de deputați. Procedural, după 30 de zile de la recepționarea cererii, ANI decide dacă să pornească procedurile de verificare. Ceea ce a ținut să precizeze Maria Dastic e că toate sesizările se centralizează într-un singur coș și nimeni nu are prioritate la repartizarea lor.
„Spun care este procedură: toate sunt înregistrate și expediate printr-un sistem electronic. Doar sistemul electronic alege aleatoriu inspectorul care să examineze această sesizare. Nu putem să fim acuzați că doar despre funcționari, consilieri oferim informații, au fost vizați și primari, și președinți de raioane. Și nu putem fi acuzați nici de apartenență politică pentru că majoritatea dintre ei au fost din partea partidelor de la guvernare”.
Chiar dacă instituția responsabilă de verificarea averilor și a conflictelor de interese neagă orice ingerință politică în activitatea sa, unii experți constată ritmul lent cu care sunt investigați decidenții politici. Experta pe integritate Mariana Kalughin observă, de exemplu, lipsa de finalitate în anumite cazuri, dar și un discurs mai degrabă loial puterii al conducerii ANI.
„E foarte importantă o bună coordonare cu alte organe care sunt menite, de exemplu, să constate încălcări a modului de achitare a impozitelor și așa mai departe, ceea ce cu siguranță lipsește ANI-ului acum la moment, pe lângă totuși resurse suficiente, dar și cu capacități suficiente. Lipsește o bună coordonare cu celelalte autorități publice, cum ar fi Centrul Național Anticorupție sau Procuratura Anticorupție, sau Serviciul Fiscal de Stat”.
Una din explicațiile oferite de responsabilii din domeniu pentru ritmul mai lent de lucru e că ANI activează în prezent cu doar o treime din inspectorii de integritate de care are nevoie. Experți din domeniu explică însă toleranța vizavi de unii demnitari mai degrabă prin lipsă de curaj de a investiga cazuri de răsunet precum „Bahamas”, dar și donații de la rude sau achiziții devenite anecdotice. Pentru ca o reformă să reușească este nevoie de caractere, care să mai și fie motivate de atmosfera generală de intoleranță față de corupție în societate, mai susțin aceleași voci.
