Cel mai recent exemplu este promovarea în funcții de șefi de instanțe a unor judecători asupra cărora planează suspiciuni de integritate. Un alt caz este numirea, anul trecut, a judecătorilor la Curtea Constituțională.
Pentru ca instituțiile publice să capete mai multă credibilitate în ochii cetățenilor, Promo-LEX a elaborat un ghid cu o serie de recomandări cum trebuie recrutați pe baza de merit și profesionalism conducătorii principalelor autorități. Dar ce criterii de selecție propune organizația?
Numirea în funcții de demnitate publică, categorie de angajați considerați ierarhic superiori funcționarilor publici, cu salarii și beneficii pe măsură, este percepută mai curând ca un soi de recompensă pentru personaje care și-au dovedit fidelitate politică. Să ne amintim câte discuții au stârnit înscăunările actualilor directori la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică sau a actualilor membri de la Curtea de Conturi.
Chiar dacă astfel de posturi sunt foarte jinduite, pretendenții fără afinități politice au șanse minime să le obțină. Cadrul normativ ce ar trebui să fie aplicat la acest capitol este vag, împrăștiat pe mai multe legi sau chiar lipsă, constată experții Promo-LEX. În consecință, concursurile publice sunt uneori facultative, alteori mimate sau organizate de comisii parlamentare, soldându-se de cele mai deseori cu rezultate discutabile.
Asociația Promo-LEX a monitorizat concursurile publice desfășurate în perioada 2016-2019 și a decis să ajute autoritățile cu elaborarea unui ghid de bune practici, bazat pe experiența internațională, ce ar aduce mai multă previzibilitate. Experta Mariana Kalughin afirmă că aceste concursuri trebuie să se bazeze pe principii precum competiție deschisă, șanse egale pentru toți pretendenții, merit profesional. Ar fi bine ca cei care fac selecția să aibă un profil profesional cât mai apropiat postului pentru care se organizează concursul. Și nu în ultimul rând, în comisii să se regăsească și reprezentanți ai societății civile, enumeră Kalughin.
Serviciul de Informații și Securitate trebuie să verifice candidatul la o funcție publică
„Învingătorul să fie supus procedurilor de pre-angajare și să fie solicitate toate acele informații pe care le dețin agențiile anticorupție, dar și Serviciul de Informații și Securitate, care trebuie să verifice potrivit legii candidatul la o funcție de demnitate publică. Am adus și în jurul la vreo 20 de cazuri ce trebuie să fie examinate suplimentar de către comisie. E vorba de cazurile de neachitare a impozitelor, achitarea cu întârziere sau etalarea unui mod de viață luxos, absolut disproporționat eventualelor venituri pe care le-a avut această persoană”.
Depolitizarea acestor concursuri nu este posibilă în totalitate, atâta timp cât cei care le organizează sunt figuri eminamente politice, recunoaște coordonator de programe de la Promo-LEX, Pavel Postică. Nu e nicio garanție că recomandările experților vor fi luate în calcul, dar dacă va fi dorință, aceste sugestii ar putea fi de ajutor autorităților, mai spune juristul.
„Intervenția politicului a fost, este și va fi dintotdeauna. Dar atunci când merge vorba de numirea în funcție de demnitate publică, de înaltă demnitate publică, cred că trebuie să prevaleze nu atât interesul politic, cât interesul național, profesionalismul persoanelor nominalizate în funcții publice și competiția corectă, deschisă și transparentă. Doar în acest caz noi probabil vom avea funcționari foarte bun în funcție și doar în acest caz probabil vom ajunge să avem și autorități mai credibile în fața cetățeanului”.
Organizațiile internaționale anticorupție recomandă statelor lumii să-i selecteze pe cei care activează în sectorul public în baza unor concursuri transparente, iar meritele și aptitudinile să fie criteriile decisive. Dacă în timp se dovedește că promovările au fost neconforme, cei care au făcut alegerea, adică membrii comisiei de concurs, în egală măsură cu instituții gen SIS sau ANI, abilitate cu misiuni de verificare, vor trebui să poarte răspunderea în fața cetățenilor, se arată convins coordonator de programe de la Promo-LEX, Pavel Postică. Între timp eșecurile manageriale, în loc să fie dimensionate juridic, rămân doar în grija autorilor de editoriale tăioase sau de pamflete caustice, care nu-i împiedică pe demnitarii remunerați generos să își vadă de ale lor.
