Aproape nu trece zi, de când cu COVID-19, în care să nu apară în prim-planul actualității problemele - urgente și cronice - ale sistemului medical. Sunt pregătite spitalele să facă față unui eventual număr mai mare de pacienți? Au echipamente? Ce trebuie făcut cu medicii vârstnici, eventuali pensionari? Trebuie să lucreze, sau să se ferească?
Confruntate cu o răspândire rapidă şi îngrijorătoare a virusului printre cadrele medicale – luni, cifrele arătau că ar fi vorba de 23% din numărul total de îmbolnăviri, iar acesta ar fi aparent un record şi pentru statele cele mai afectate de pandemie -, autoritățile de la Chişinău au luat câteva măsuri urgente şi, în general, salutate de comunitatea medicală. Au decis să-i trimită în concedii plătite pe angajații mai vârstnici ai sistemului medical din Chişinău. Sau să amenajeze urgent un centru de triere inițială a bolnavilor pe teritoriul unui cunoscut centru expoziţional din Chişinău, Moldexpo.
Preşedintele Igor Dodon propusese chiar să se treacă şi la testarea, periodică, a medicilor din prima linie, dar din reacţiile rezervate ale altor actori guvernamentali şi tăcerea ce a urmat a şefului statului a devenit clar că aceştia fie l-au făcut să se răzgândească, fie, din cauza lipsei de teste, au convenit împreună să renunţe tacit la iniţiativă.
Prin explicaţia neaşteptată pe care au dat-o la numărul aparent mare de îmbolnăviri printre doctori, care ar trebui în mod normal să fie cel mai bine echipaţi şi protejaţi, autorităţile şi-au atras însă şi indignarea comunităţii de medici.
Cei mai mulţi s-ar fi infectat „în afara serviciului”, adică în timpul unor „contacte comunitare”, sau în general „nu se ştie unde”, a afirmat, luni, medicul-epidemiolog şef al R. Moldova, Nicolae Furtună, într-un briefing, dar şi într-un interviu la Europa Liberă, într-o probabilă încercare să minimalizeze proporţia problemei şi să combată presupunerile că s-ar întâmpla din cauza lipsurilor din sistem.
Mihai Mâţu, un medic de la spitalul raional Soroca, el şi consilier raional, ne-a explicat, pe de altă parte, de ce găseşte total incorectă în raport cu sistemul medical justificarea lui Furtună:
A te strădui să-i prezinţi pe lucrătorii medicali drept iresponsabili, ba chiar şi ca răspânditori de infecţie, chiar nu este corect...
„Lucrătorii medicali sunt acum în cea mai grea situaţie şi atunci când ei aşteaptă cât de cât susţinere măcar morală, dacă nu e posibilitate să fie susţinuţi din alt punct de vedere, într-un fel ne simţim că am rămâne singuri în faţa problemei. Noi am activat o bună perioadă de timp - am în vedere până la primii bolnavi confirmaţi oficial -, fiind ferm convinşi că nevoia aceasta e departe de noi. Cu siguranţă că am avut pacienţi care poate aveau deja virusul sau care au contactat cu cei cu virus. Deci, toate aceste cazuri nu pot fi decât consecinţe ale activităţii profesionale. A te strădui să-i prezinţi pe lucrătorii medicali drept iresponsabili, ba chiar şi ca răspânditori de infecţie, chiar nu este corect. Vorbim şi de deficit de echipament, şi de vigilenţă scăzută, şi de lipsă de instruire… Dar cel mai important: noi nu avem o statistică normală, clară şi nu ştim la ziua de azi câţi sunt bolnavii aceştia, real, având în vedere testarea aceasta care se face la noi doar selectiv.”
Fosta ministră a sănătăţii, Ala Nemerenco, combate şi ea explicaţia autorităţilor sanitare cu ceea ce ştie mai bine şi anume: că o răspândire atât de rapidă a virusului printre angajaţii sistemului poate fi posibilă fie din lipsa de echipamente de protecţie, fie din utilizarea lor necorespunzătoare:
„Comparativ cu alte ţări - Italia, având zeci şi zeci de mii de cazuri, Spania, Franţa, la fel, având mult mai multe cazuri decât la noi - 300 -, au un procent mai mic de medici îmbolnăviţi - variază de la zi la zi între 9% şi, maxim 12%. România, chiar cu toate aceste cazuri ieşite din orice limită, cu Suceava şi foarte mulţi medici infectaţi, în general pe ţară nu a întrecut cota de 12% de îmbolnăviri.
Italia, Spania, Franţa au un procent mai mic de medici îmbolnăviţi...
Cauzele numărului mare de contaminări de medici două sunt şi, iarăşi, nu e concluzia mea, ci este concluzia celor care deja trec prin astfel de experienţe: lipsa de echipamente şi asta nu înseamnă că nu sunt deloc, dar ceva, un echipament anume nu e bun, nu e suficient; şi doi - sunt necesare standarde operaţionale de utilizare, şi nu doar de utilizare, ci de protecţie a personalului medical. În Italia nu iese nimeni din serviciu până nu dezbracă până la piele totul şi trece un duş cu preparate dezinfectante. Eu mă îndoiesc că la noi au medicii aşa condiţii. Dacă la Spitalul Republican mai admit, pentru că e un bloc nou acolo care corespunde cerinţelor, atunci, cunoscând condiţiile de la spitalul „Toma Ciorbă”, mă îndoiesc că au aşa ceva. Şi apoi: ce înseamnă în viziunea oficialilor „nu au putut indica unde s-au infectat”? 26 de cazuri. Personalul medical, în special cel de pe ambulanțe sau medicina primară contactează zilnic cu mai mulți pacienți, unii dintre ei adresându-se cu alte probleme, nimeni nu poate şti dacă ar putea avea și infecția COVID-19. Prin această concluzie, Republica Moldova neagă transmiterea infecției de către o persoană care este asimptomatică?”
Ala Nemerenco avertizează totodată că, dacă vor continua să răspundă acestei probleme făcându-se să nu o vadă, autorităţile riscă o creştere considerabilă a numărului de cazuri de bolnavi printre cadrele medicale.
