Alar Karis (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia) și Gitanas Nausėda (Lituania) sunt deja puternic conectați la spiritul sărbătorii, căci au marcat zilele trecute propriile aniversări a 33 de ani de la „restaurarea independenței” balticilor, ca și independența Ucrainei, aceasta din urmă cu rezonanțe speciale în ultimii doi ani, de când țara luptă împotriva ocupanților ruși.
Alar Karis (Estonia)
Al șaselea președinte al Estoniei, Alar Karis, are 66 de ani și provine din al doilea oraș ca mărime al țării, Tartu. Ca și predecesorii săi la șefia micului stat baltic cu 1,3 milioane de locuitori, Karis a fost ales prin votul parlamentarilor, al deputaților din Riigikogu, cum se numește legislativul unicameral de la Tallinn.
Alegerea din 31 august 2021, pe care a câștigat-o cu majoritate de două treimi din cele 72 de voturi, a fost controversată (după standarde estoniene), fiindcă el nu a avut contracandidat. De aceea, în discursul de acceptare a funcției noul președinte a insistat el însuși că sistemul de votare trebuie schimbat, ca să devină mai competitiv.
Karis provine dintr-o familie de botaniști și specialiști în agricultură, fiind el însuși absolventul Academiei Estoniene de Agricultură, în 1981. Cariera profesională l-a purtat mai puțin pe câmp și mai mult prin aulele facultăților, mai ales în ultimele decenii, când a fost rectorul Universității Estoniene de Științe ale Vieții (acesta fiind noul nume al instituției unde a studiat el însuși, în epoca sovietică) și al Universității din Tartu.
El a fost de asemenea directorul Muzeului Național al Estoniei.
Karis vorbește în afara limbii materne engleza – limbă în care a și predat la universități din Anglia și Olanda, și rusa – despre care spune că îi cam „scârțâie”, fiindcă nu a mai vorbit-o de mult. Este căsătorit cu Sirje Karis, cu care are trei copii.
Pozițiile liderului estonian față de marile provocări ale lumii curente, în frunte cu cea mai apropiată geografic – războiul din Ucraina – sunt identice cu ale predecesorilor săi de la Tallinn și colegilor din țările baltice. La 25 august, cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, Karis a primit din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept, pentru contribuția sa la consolidarea cooperării internaționale și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Cu câteva zile înainte, la 20 august 2024, când Estonia a sărbătorit a 33-a aniversare a restaurării independenței, președintele Karis a spus că lumea democratică încă nu a epuizat toate mijloacele de a ajuta Ucraina să se apere de invazia rusească.
Alar Karis a fost unul din ultimii lideri străini care au vizitat Ucraina înaintea agresiunii ruse începută pe 24 februarie 2022. Liderul estonian a fost primit la Kiev de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu două zile înainte, la 22 februarie. Într-o postare pe X, un an mai târziu, Alar Karis a spus: „Atunci nu știam câtă suferință, dar nici cât curaj vom vedea în Ucraina. Sper mai mult ca oricând ca Ucraina să învingă și să-l vedem pe președintele Zelenski din nou în costum!”.
Edgars Rinkēvičs (Letonia)
Am putea spune fără teama de a greși că niciunul din președinții baltici care se vor afla la Chișinău de Ziua independenței Republicii Moldova nu este iubit la Kremlin.
Dar dintre cei trei, afirmația i se potrivește poate cel mai bine lui Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei. Și nu doar pentru că este „un prieten adevărat al Ucrainei”, după cum l-a descris președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ci pentru că Rinkēvičs este și primul președinte al unei țări din UE care a declarat deschis că este gay - singur acest lucru l-ar face pasibil, în Rusia, de detenție până la 15 zile, expulzare sau amendă , în baza legislației rusești anti LGBTQ.
Născut pe 21 septembrie 1973 în Jūrmala, vestita stațiune la Marea Baltică în apropiere de capitala letonă Riga, Rinkēvičs și-a făcut „coming out-ul” pe Twitter în 2014, pe când era membru al parlamentului de la Riga, Saeima. A spus simplu: „Anunț cu mândrie că sunt gay. Mult succes tuturor”. Dar a fost un gest văzut de mulți drept curajos chiar și pentru o țară ca Letonia. A rămas un promotor activ ale drepturilor LGBTQ în țara sa, membră a NATO și UE de 20 de ani, unde căsătoriile gay nu au fost încă legalizate.
Politician de centru dreapta, Rinkēvičs a făcut parte din mai multe partide de-a lungul anilor. Când parlamentul l-a ales pe 31 mai 2023 șef al statului - o funcție care îi dă și puteri și executive cum ar fi să blocheze prin veto - a spus de la tribuna pe care a afișat un drapel ucrainean că sprijinul pentru Ucraina și participarea activă a Letoniei în NATO și UE vor fi priorități ale sale în fața unei Rusii agresive.
Ca ministru de externe între 2021 și 2023, a sprijinit și apropierea Republicii Moldova de UE, pe care o descria într-un interviu cu Europa Liberă drept o țintă a tentativelor de intimidare din partea Moscovei. Ca președinte, a avut același mesaj, iar înainte să vină la Chișinău a scris pe Twitter că „Letonia este solidară cu Moldova”.
Acasă, trebuie să aibă însă grijă și de cea mai mare minoritate de etnici ruși din țările baltice. Cu peste 24% din populația de peste 2 milioane a Letoniei, este o comunitate care au avut mereu și o reprezentare politică în parlamentul de la Riga, deși nu toți etnicii ruși au putut vota tot timpul (nu au primit automat cetățenia letonă după căderea URSS, ci doar după ce au învățat limba).
Gitanas Nausėda (Lituania)
Dintre cei trei șefi de state baltici, al Lituaniei este singurul ales prin vot popular, nu în parlament.
Gitanas Nausėda, un economist de 60 de ani, a câștigat în luna mai un nou mandat pe cinci ani din turul al doilea, iar relatările din presa internațională au pus fără excepție reușita lui pe fundalul agresiunii prelungite a Rusiei împotriva Ucrainei.
În Lituania, șeful statului coordonează politica externă și de securitate, așa că Nausėda joacă un rol proeminent în sprijinul acordat de țara sa Kievului, mai ales după invazia rusă începută la 24 februarie 2022.
La 24 august, anul acesta, de Ziua Independenței Ucrainei, Nausėda a adresat țării invadate de ruși un mesaj cât se poate de limpede: „În Lituania nu avem nici o îndoială că Ucraina va învinge, va deveni membră în UE și NATO, va fi mai puternică și mai prosperă”.
Gitanas Nausėda, care este căsătorit cu Diana Nausėdienė și are cu ea două fiice, are un mare hobby: muzica. În copilăria petrecută în Klaipeda lui natală, pe malul Mării Baltice, a frecventat școală de muzică și cântat într-un cor de băieți numit “Gintarėlis” – ceea ce este, de altfel, prima informație pe care o puteți găsi pe site-ul oficial al președintelui!
Din când în când, Nausėda recidivează, înregistrând melodii cu piese celebre – de pildă „What A Wonderful World”.
Un politician veteran, Gitanas Nausėda are deja la activ câteva controverse de răsunet în țara lui. I s-a reproșat că și-a construit o casă într-o zonă naturală protejată (el susține că avea autorizațiile necesare), că a omis să spună la prima candidatură că a fost membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (el spune că întrebarea aceasta nu figura în chestionar) și că înainte alegerilor din 2019 și-a folosit legăturile în serviciile de securitate pentru a obține date despre concurenți – încă o acuzație pe care Gitanas Nausėda o respinge.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
