Linkuri accesibilitate

Cine și de ce ar vota un guvern al „salvării de pandemie”?


Este întrebarea care surprinde intriga de pe scena politică din Republica Moldova.

Vitalie Ciobanu
Vitalie Ciobanu

După luni de pândă și controverse, în care dorinței președintei Maia Sandu de a provoca alegeri anticipate partidele din parlament – cu excepția PAS – i-au răspuns insistând pe nevoia instalării unui guvern care să combată criza pandemică și să ofere economiei naționale un balon de oxigen, suntem, iată, într-un moment în care clasa politică își poate proba coerența dintre vorbe și fapte.

Cu toată mediocritatea și previzibilitatea vieții politice moldovenești, discursul de fațadă, butaforic și populist, se ciocnește de urgențele zilei, de asaltul pandemic care nu te caută de culoare politică și geopolitică, și nici de promisiuni electorale.

Cine și de ce ar vota un guvern al „salvării de pandemie”?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:11 0:00
Link direct

Decizia Curții Constituționale de validare a numirii dlui Igor Grosu în calitate de premier oferă parlamentului – atât de contestat, urât și asediat în ultimul timp de procurori – șansa să voteze un guvern al salvării de pandemie, de care Moldova chiar are nevoie, dincolo de conspirații, frustrări și gesturi compensatorii.

Am amintit mai devreme de abilitatea Maiei Sandu de a-și înainta un candidat la funcția de premier, după ce Mariana Durleșteanu – favorita coaliției PSRM-Shor-Plahotniuc (favorită… fără voie, cum a căutat ea să ne asigure pe Facebook) – a renunțat la această calitate. Deși a reușit să profite de neașteptata întorsătură a lucrurilor, Maia Sandu se vede silită de împrejurări (acutizarea crizei sanitare) și de hotărârile Înaltei Curți să-și abandoneze strategia inițială pentru provocarea anticipatelor, să intre în logica unui război de uzură și, probabil, să își asume guvernarea în condițiile unui parlament care îi este majoritar ostil.

Doamna Sandu a avut deja, din poziția de prim-ministru, experiența „conlucrării” cu socialiștii – așa-zișii colegi de alianță ai Blocului ACUM – care au sabotat-o la tot pasul, răsturnând guvernul la prima încercare a acestuia de a accelera lupta anticorupție. Așa că nu-și face iluzii.

Guvernul Igor Grosu, dacă va fi votat, se va afla totuși într-o situație mai bună, întrucât va fi executivul președintei Maia Sandu, nu în opoziție cu ea, va avea girul și susținerea Occidentului, precum și încrederea majorității populației – nu e totul, dar nici puțin nu este. Garnitura lui Igor Grosu reproduce în linii mari guvernul Nataliei Gavriliță (respins de parlament în data de 11 februarie), incluzând-o și pe doamna Gavriliță pe post de ministru al Finanțelor. E o echipă de buni profesioniști pe care Partidul Acțiune și Solidaritate o poate livra rapid într-un moment în care Moldova trebuie să supraviețuiască.

Va obține Igor Grosu votul majorității deputaților? Componența guvernului practic e aceeași, circumstanțele s-au schimbat. Parlamentul e pus în fața unei dileme: ori votează „cabinetul Maiei Sandu”, ori va fi dizolvat – și e puțin probabil ca doritele „consultări cu fracțiunile parlamentare”, de după o ipotetică respingere a guvernului Grosu, să ofere socialiștilor și aliaților lor o marjă de manevră prea mare. Șefa statului e hotărâtă să-și uzeze întregul arsenal politic și juridic pentru a declanșa alegerile anticipate, pentru care are „dezlegarea” cetățenilor.

De fapt ce vor adversarii Maiei Sandu? N-au perorat ei în cor că „obsesia” președintei pentru alegeri anticipate e depășită, eronată, lipsită de bun-simț – să auzi alianța tricefală Dodon-Shor-Plahotniuc făcând trimitere la principii morale e din registrul glumelor horror!... N-au strigat ei într-un glas că prioritar acum e să învestim un „guvern al salvării de pandemie”?

Această ocazie s-a ivit. Toți deputații din parlament au posibilitatea să voteze pentru un guvern plenipotențiar, credibil, capabil să asaneze criza sanitară, să deblocheze finanțarea externă, să-și asume mai decis agenda anticorupție… desigur, până când deranjul pe care-l va produce „guvernul Maiei Sandu” schemelor criminale, cu lungi tentacule în actualul parlament, nu-i va provoca o eventuală demitere și declanșarea anticipatelor, pe o cale, cum se vede, mai lungă și mai ocolită.

PSRM (partidul cu cea mai mare pondere în legislativ), s-a spus, are doar alternative dezavantajoase: fie acceptă să piardă guvernarea, votând un executiv al principalilor lor adversari ideologici, fie merg la anticipate, unde, potrivit tuturor calculelor și pronosticurilor, socialiștii vor obține mai puține mandate decât dețin azi. E un moment al adevărului. Dodon și ortacii săi vor trebui să demonstreze, în fața întregii țări, cum se spune, ce își doresc: un guvern care să lupte cu pandemia (pentru că asta este, nu-i așa, marea urgență) sau un guvern subordonat și controlat de ei și… de Moscova. Aici e miza, în această diferență de principiu.

Celelalte fracțiuni – orgolioase sau cu pretenții mai mici – se poate crede că vor vota mai degrabă instalarea unui guvern, decât să prefere dizolvarea parlamentului, care nu le oferă perspective încurajatoare.

Vom vedea joi, 25 martie, când Igor Grosu, premierul desemnat, a anunțat că va cere votul de învestitură în parlament, cum vor reacționa deputații, ce tactici și interese vor prevala. Există nemulțumiri în rândurile Platformei DA – fostul aliat al PAS din Blocul ACUM –, din cauza că liderul său, Andrei Năstase, nu a fost desemnat premier. Și nimeni dintre valoroșii parlamentari ai acestui partid nu a fost cooptat în guvernul Igor Grosu, astfel încât viitorul executiv să beneficieze de un sprijin mai sigur în parlament, nemaivorbind de augmentarea unor competențe ministeriale, așa cum sugerau mai mulți comentatori. Invitația din partea PAS nu a venit – deficitul de încredere sau rațiuni de competiție politică, se pare, au contat mai mult. Însă nici Platforma DA, desigur, nu ar fi acceptat să se alăture în orice condiții actului de guvernare.

Oricum, dincolo de ce și-au dorit unii sau alții, dincolo de supărări și calcule de conjunctură, foștii partenerii din Blocul ACUM vor avea de susținut un examen al solidarității. Dialogul, refacerea punților, buna lor colaborare este esențială.

Va fi de asemenea un test și pentru PD-ul lui Pavel Filip, ca și pentru derivatele acestui partid altă dată omnipotent, derivate regăsite azi sub alte titulaturi, subsumate sugestivei sintagme: „transfugii democrați”. Vom vedea dacă antipatia acestor politicieni față de președinta Maia Sandu va fi mai puternică sau își vor aminti de propriile sloganuri și declarații din ultimul timp, când au făcut apel la responsabilitate și unitate în această perioadă de grea cumpănă pentru Republica Moldova.

Votând un guvern al salvării de pandemie, ei își vor acoperi, neîndoielnic, frica de anticipate printr-un gest patriotic.

  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

Previous Next

XS
SM
MD
LG