Neukirch mai spune că, în ultimele șase luni, după începutul războiului în Ucraina, conflictul transnistrean nu a avut vreun impact semnificativ asupra securității Republicii Moldova, „iar să avem stabilitate și pace aici, în contextul regional actual deja este foarte important”.
În momentul de față, „nu trebuie să deschidem discuțiile asupra viitorului formatului de negocieri 5+2, ci să ne concentrăm asupra negocierilor și dialogului direct, care există, și să vedem ce oportunități avem pentru viitor”, nu neapărat însă pe ideea unor întâlniri între lideri: „mai e necesar un pic de timp pentru pregătirea posibilității unui dialog la un nivel atât de înalt, ca, într-adevăr, să fie ceva de discutat”.
Alte declarații pe scurt:
Despre modul în care războiul din Ucraina a influențat procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană: „Evident că o schimbare cu care ne confruntăm, după 24 februarie, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, este că avem doi mediatori care, de fapt, sunt în stare de război. Și asta are un efect asupra procesului de negocieri și, în primul rând, asupra funcționării formatului 5+ 2. Cel de-al doilea efect este că, după 28 februarie, Ucraina a închis hotarele moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean. Iar asta a însemnat că foarte multe discuții pe care noi le-am purtat după aceasta în formatul 1+1, în grupul de lucru, s-au axat, în primul rând, pe problemele create de închiderea hotarelor.
Și, desigur, un impact foarte mare asupra întregii Republici Moldova, inclusiv asupra Transnistriei, l-a avut faptul că Portul Odesa nu mai funcționează, lanțurile logistice pe care le aveau înainte nu mai există și asta – aș spune așa – a afectat agenda procesului în ultimele șase luni”.
Despre eventuale noi oportunități de soluționare a conflictului în noul context: Întotdeauna există opțiuni, întotdeauna există posibilități de a folosi o situație pentru o schimbare. Da, în ultimele șase luni, noi, toți împreună, ne-am concentrat, în primul rând, asupra stabilizării situației. Noi am simțit și la Chișinău, și la Tiraspol dorința, înainte de toate, de a avea stabilitate aici în R. Moldova, de a nu permite o escaladare a situației, de a nu permite cuiva ca războiul din Ucraina să afecteze și mai mult lumea aici. În consecință, am reușit, eu cred, să menținem stabilitatea până acum și sper că vom reuși și în continuare. Conflictul transnistrean, cred, nu a avut vreun impact în ultimele șase luni asupra securității R. Moldova. Iar să avem stabilitate și pace aici în contextul regional actual deja este foarte important”.
Mai este formatul de negocieri 5+2 relevant? Ar trebui înlocuit?: „Eu nu am auzit, sincer fie spus, o astfel de apreciere din partea vreunui participant din formatul respectiv. Noi avem situația în care, la momentul de față, este foarte greu de preconizat o întrevedere în formatul 5+2. În același timp, noi avem un dialog destul de deschis, inclusiv între participanții la acest format.
În momentul de față noi nu trebuie să deschidem discuțiile asupra viitorului formatului, ci să ne concentrăm asupra negocierilor și dialogului direct...
În Republica Moldova a fost reprezentantul special al OSCE, a fost ministrul de Externe al Poloniei, care deține președinția în exercițiu a OSCE, a fost în vizită aici și reprezentantul Federației Ruse în 5+2, dar și reprezentantul Ucrainei în acest format. Toți au avut conversații, discuții cu reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului. De aceea, noi înțelegem că la momentul de față mecanismul nu este funcțional în ceea ce privește o întrevedere, o reuniune în formatul 5+2. În același timp, trebuie să înțelegem că toți care fac parte din formatul respectiv au și o influență asupra părților conflictului, asupra situației din jur. UE și SUA, ca observatori, joacă, de asemenea, un rol foarte important. Deci, eu cred că în momentul de față noi nu trebuie să deschidem discuțiile asupra viitorului formatului, ci să ne concentrăm asupra negocierilor și dialogului direct, care există, și să vedem ce oportunități avem pentru viitor”.
Despre insistența Tiraspolului să aibă loc întâlniri între liderii transnistreni și de la Chișinău: „Noi acuma avem un dialog între Chișinău și Tiraspol la două sau chiar trei niveluri: avem, tradițional, întrevederi între negociatorii-șefi, avem 13 grupuri de lucru care funcționează și dvs. știți că a fost și un format mai informal de negocieri între Chișinău și Tiraspol asupra unor chestiuni economice, în primul rând.
În ceea ce privește propunerile din partea dlui Krasnoselski, dvs. ați văzut răspunsul indirect transmis din partea Chișinăului asupra disponibilității, pregătirii de a începe un dialog privind o soluție a conflictului transnistrean bazată pe principiile, acceptate și în cadrul OSCE – suveranitate, integritate teritorială, independență a R. Moldova și un statut special pentru Transnistria. Ce am auzit înainte de asta de la dl Krasnoselski a fost invitația de a discuta despre independența transnistreană.
Deci, dacă ne uităm la aceste două abordări, cred că mai e necesar un pic de timp pentru pregătirea posibilității unui dialog la un nivel atât de înalt, ca, într-adevăr, să fie ceva de discutat. Astfel, rămâne ca părțile să înțeleagă când vor fi gata pentru un astfel de dialog”.
Despre incidentele din primăvară în Transnistria și „grupările” care le-au provocat: Noi am spus de la bun început că noi, ca OSCE, nu dorim să participăm la discuția asta publică despre cine poate să fie vinovat de acele atacuri. Noi, în același timp, am arătat foarte clar de la bun început că, indiferent cine stă în spatele atacurilor respective, ei doresc să se ajungă la o destabilizare a situației, o testare de replică și ne-am concentrat, iarăși, pe menținerea unei situații stabile. Și este foarte important că am trecut cu bine prin această fază foarte dificilă, în aprilie, și deja se vede că situația s-a liniștit și în stânga Nistrului”.
Despre „compromisul” Chișinăului în privința Uzinei Metalurgice de la Râbnița: „Este foarte greu de purtat negocieri cu succes fără un compromis. Eu cred că trebuie văzut, întotdeauna, care este rezultatul pentru ambele părți și care sunt beneficiile. Dar și ce posibilități se deschid în continuare. Eu înțeleg - după discuția pe care am purtat-o cu colegii de aici, din Chișinău, dar și cu partenerii din Tiraspol - că se recunoaște necesitatea unei investiții în îmbunătățirea aparatajului de la Uzina Metalurgică de la Râbnița pentru a atinge standardele ecologice cuvenite. Este însă un proces de lungă durată. Eu sper ca acest proces să aibă loc, pentru că este în interesul oamenilor care locuiesc în Râbnița, al celor care muncesc acolo ca Uzina Metalurgică să funcționeze în conformitate cu regulamentele ecologice.
În același timp, noi trebuie să luăm în considerație faptul că întreprinderea este un actor foarte mare. Dacă s-ar opri, o astfel de uzină nu-și va putea relua atât de ușor funcționarea. Și cred că și la Chișinău s-au luat în calcul toate aceste aspecte, din punct de vedere social-economic, al impactului asupra populației, impactului asupra factorilor economici aici, în R. Moldova. Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile mai departe. Important este să înțelegem că această investiție trebuie să aibă loc și că această întreprindere trebuie să funcționeze în conformitate cu regulamentul, respectiv și rigorile ecologice ale R. Moldova”.
Despre schimbările în procesul de reglementare transnistreană după ce R. Moldova a obținut statul de candidat UE: „Cred că trebuie să avem în continuare un dialog mai larg și cu populația din Transnistria. Declarațiile pe care le-am auzit de la Tiraspol au fost foarte clare, ei au spus că doresc să ajungă la o situație de independență, de integrare cu Rusia, că nu au interese de integrare europeană. Noi, în același timp, ne vom baza pe atingerea unor soluții în care Transnistria să fie parte integrantă a R. Moldova. Și este o decizie suverană a Republicii Moldova de a adera la UE. Este un proces care acum s-a început și vom vedea cum evoluează lucrurile în următorul an, cum se va merge în direcția respectivă. Iar dacă ajungem și la integrarea Transnistriei, cu un statut special în R. Moldova, atunci cred că o să fie o discuție despre asta și lumea va avea posibilitatea, poate, să ia în considerație mai multă informație decât e acum în această privință.”
Despre importanța „atractivității” Republicii Moldova pentru rezidenții transnistreni:„Este ceva foarte important – atractivitatea Republicii Moldova pentru populația din Transnistria. Dar este un proces care începe azi și în care este foarte important cum se prezintă Chișinăul, cum funcționează R. Moldova, cum funcționează sistemul justiției de aici, ce beneficii au oamenii din R. Moldova, care este situația cu locurile de muncă, care sunt salariile, care este situația în privința apărării drepturilor omului.
Cu cât mai atractiv va fi malul drept al Republicii Moldova, cu atât mai ușoară va fi soluționarea conflictului transnistrean...
Toate acestea împreună, de fapt, fac atractivă R. Moldova pentru cetățeni, și nu numai pentru cei de pe malul stâng al Nistrului, ci și pentru cei de pe malul drept. Cu cât mai atractiv va fi malul drept al Republicii Moldova, cu atât mai ușoară va fi soluționarea conflictului transnistrean”.
Despre schimbările de pe parcursul mandatului de șef al Misiunii OSCE: „Noi am avut câțiva ani destul de dificili. Am avut o situație de instabilitate politică în R. Moldova, am avut pandemia, acum avem un război în Ucraina. Au fost atât de multe evenimente pentru oameni și factorii de decizie că încă trebuie să realizăm cât de important este că avem o oarecare stabilitate, inclusiv în privința conflictului transnistrean. Am avut situații foarte dificile în acești 4 ani și cred că acum noi trebuie să creăm baza pentru soluționarea conflictului. Soluționare care sperăm că va fi posibilă în câțiva ani. Și eu doresc ca pentru succesorii mei, echipa mea și R. Moldova să existe, într-adevăr, posibilitatea de a soluționa conflictul transnistrean, așa încât Transnistria să fie o parte a Republicii Moldova cu un statut special, cu un viitor al țării de bunăstare și de pace”.
