Sfârșitul săptămânii trecute a stat sub semnul înfrățirii moldo-române, sub arcada Centenarului Marii Uniri. La Chișinău, între 29 august și 2 septembrie, s-a desfășurat a treia ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, organizat de Asociația Editorilor din România în parteneriat cu ministerele de resort de la București și de la Chișinău, cu Institutul Cultural Român, Uniunea Editorilor din Moldova, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și cu alte instituții de o parte și alta a Prutului.
A fost, fără exagerare, o adevărată sărbătoare. Cele peste 50 de edituri prezente la târg au venit cu oferte pentru toate gusturile. Au avut loc lansări de carte, expoziții, dezbateri pe teme literare, istorice și, implicit, politice, întrucât destinul național al românilor – ca să rămânem în limitele vocabularului specific evenimentului – rămâne o „carte deschisă” în care fiecare generație are de scris un capitol, după inspirația, priceperea, talentul și capacitatea ei de a învinge împotrivirea vremurilor.
Voi menționa câteva lansări de carte, de răsunet, la actuala ediție a Bookfest Chișinău, la care am participat sau despre care am putut culege mărturii mai relevante.
„Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova”, coordonatori: Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan, apărută la Editura Litera. „Protecția juridică a patrimoniului cultural și natural”, de Augustin Lazăr, procurorul general al României, împreună cu un grup de cercetători pe care l-a coordonat (o co-editare Editura Academiei Române și Univers Juridic).
Două semnificative ediții la Știința: „Poeți ai interbelicului românesc basarabean” și „Alexandru Robot. Scrieri” (Poezie. Proză. Publicistică. Eseu). Mai multe cărți ale autorilor din stânga Prutului a expus Editura Junimea de la Iași. Din oferta Editurii ARC, cu care Radio Europa Liberă se află de mai mulți ani într-un prodigios parteneriat, am reținut: „Homo Moldovanus Sovietic. Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”, un volum intens comentat al istoricului Octavian Țîcu, precum și „G. Călinescu și „complexele” literaturii române” al profesorului Mircea Martin de la București, ediție nouă, cu o prefață pentru publicul basarabean. Cunoscutul scriitor, dramaturg și jurnalist Val Butnaru și-a prezentat la Bookfest cel mai recent roman: „Ultimul profet adevărat” (Editura Prut).
Reîntâlnirea cu scriitorii, istoricii, editorii români mi-a dat sentimentul reconfortant al unei culturi naționale unitare...
În sfârșit, Editura Humanitas a lansat două cărți apărute în siajul provocărilor globale și al riscurilor cu care ne confruntăm la această margine a Europei. Primul: volumul colectiv „Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase”, cu texte de Sabina Fati, Valentin Naumescu, Ioan Stanomir, Marian Voicu și subsemnatul. Și al doilea: „Matrioșca mincinoșilor. Fake news, manipulare, populism” – un excepțional studiu, amplu documentat, despre războiul informațional al Rusiei împotriva fostelor republici sovietice și a Occidentului. Cartea a fost lansată în prezența autorului, Marian Voicu – un apreciat istoric, realizator TV și profesor de jurnalism.
Reîntâlnirea cu scriitorii, istoricii, editorii români mi-a dat sentimentul reconfortant al unei culturi naționale unitare și pluraliste în același timp, pentru care existența unei frontiere politice între România și Republica Moldova nu ar fi decât un impediment tehnic, legat de timpul pe care trebuie să-l pierzi la vamă – o situație tot mai anacronică în secolul liberei circulații a oamenilor, ideilor și mărfurilor. M-am bucurat, de asemenea, să reîntâlnesc la Bookfest mai mulți studenți și doctoranzi basarabeni de la București, Iași, Cluj, Timișoara, a căror ascensiune intelectuală ne face să privim viitorul, sau măcar destinele literaturii basarabene, cu mai multă speranță.
De fapt, cultura a rămas singurul domeniu în care lucrurile se mișcă mai bine în Republica Moldova, inclusiv în ce privește colaborarea cu instituțiile românești și europene, cum ar fi și organizarea evenimentelor de genul Bookfest-ului sau restaurarea unor clădiri de patrimoniu. Pentru a-și face meseria artiștii n-au nevoie de „indicații de partid și de stat”, ci să fie sprijiniți în mod onest și transparent sau măcar să nu li se pună opreliști.
În alte sfere ale relației dintre București și Chișinău lucrurile stagnează, dacă nu cumva sunt sabotate cu bună știință. De pildă, în chestiunea construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. Darea în exploatare a acestuia trebuia să se facă în trimestrul IV al anului 2017. După care a fost amânată pentru sfârșitul acestui an. Mai nou, ministrul Economiei Gaburici declară că tronsonul Ungheni-Chișinău va fi finalizat la finele anului viitor. Să nu însemne asta la Sfântu’ așteaptă!
Când vine vorba de proiecte energetice voința politică a guvernanților de la Chișinău se volatilizează ca prin minune...
Când vine vorba de proiecte energetice, de valoare strategică pentru securitatea Republicii Moldova, voința politică a guvernanților de la Chișinău se volatilizează ca prin minune. Sunt invocate complexitatea procedurilor juridice, întârzieri legate de exproprierea unor terenuri, dificultăți de racordare, armonizare, interconectare tehnică între cele două maluri ale Prutului. Ce să mai spui? Cinci decenii de izolare politică între România și Republica Moldova, în comunism, vor fi creat obstacole insurmontabile legate de terminologie, limbaj, unități de măsură? Să nu se înțeleagă specialiștii din cele două state, să aibă probleme de comunicare? Absurd. Sunt doar pretexte menite să camufleze lipsa de interes a guvernanților moldoveni și a oamenilor de afaceri afiliați lor, atașați pieței estice și profiturilor ilegale pe care le scot de-acolo, este dorința lor de a plasa subiectul interconectărilor energetice cu România și cu Uniunea Europeană pe linie moartă, de a-l menține în zona unor declarații convenționale și discuții sterile.
La fel de prost stau lucrurile și cu alte investiții românești sabotate de puterea de la Chișinău. În toamna anului trecut media basarabeană relata despre dezamăgirea companiei Dedeman – cel mai mare retailer de pe piața de bricolaj din România – care intenționa să construiască un complex comercial în Chișinău, dar a renunțat și s-a retras din Republica Moldova, invocând „bariere administrative, birocrația excesivă și lipsa unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale”.
Nu este limpede cum mai stăm și cu relațiile politice dintre cele două state. Există teme sensibile care deranjează autoritățile de la Chișinău. Și cea mai importantă dintre acestea – problematica Unirii, care capătă în Anul Centenarului o rezonanță aparte. A fost ciudat să constați că în timp ce la Chișinău se derulau festivitățile închinate Zilei Limbii Române și un târg de carte cu participanți de pe ambele maluri ale Prutului, un grup de tineri unioniști erau ținuți două zile în vama Leușeni, pe motiv că ar tulbura ordinea publică. Nici măcar medicilor de la Serviciul voluntar de ambulanță din România nu li s-a permis să intre în Republica Moldova pentru a le oferi asistență tinerilor blocați în vamă. În cele din urmă, grupul și-a putut continua calea spre Chișinău, dar fără liderul George Simion, rămas interzis în Republica Moldova pe o perioadă nedeterminată de timp.
Incidentele de sâmbătă, 1 septembrie, de la manifestația ce urma să încheie Marșul Centenar al tinerilor unioniști, intervenția în forță a mascaților asupra lor la periferia orașului, acuzațiile că ar avea în autobuze explozibil și substanțe interzise, deconectarea luminii electrice în Piața Marii Adunări Naționale, desfășurarea absolut gratuită de forțe polițienești cu armele la vedere…
Cineva vrea cu tot dinadinsul, cum se spune în popor, să arate că e cel mai tare din parcare, și creează tensiuni artificiale în prag de toamnă politică în Moldova.
* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.
