Marșul Memoriei” a fost prilej pentru combatanții războiului de pe Nistru de a-și revedea camarazii de arme, toți amintindu-și de cei care s-au pierdut în tranșee, mai ales că portretele lor au fost purtate de participanții la acțiune.
„Războiul nu hotărăște problemele, cu mare regret mi-aduc aminte de prieteni căzuți. Am venit cu amar în suflet, la noi nu-i sărbătoare, asta-i zi de pomenire. Noi eram tineri atunci, cum am fost chemați, datoria ne-am făcut-o”, spune unul dintre veterani, Ruslan Chermeciuc, care afirmă că a făcut parte din trupele speciale.
El regretă că după 26 de ani de la conflictul armat pare puțin probabilă reunificarea Moldovei și retragerea armatei ruse din stânga Nistrului:
„A fost război direct, cu implicarea directă a forțelor și trupelor rusești.”
Europa Liberă: Au trecut 26 de ani, a crescut o generație, dar…
„Dar trupele ruse sunt și în partea stângă a Nistrului, trupele ruse sunt și aici, îmbrăcate în civil umblă pe teritoriul Moldovei.”
Europa Liberă: Ce puteți spune despre felul în care au acționat autoritățile în toți acești ani pentru soluționarea conflictului?
„Nu s-a făcut nimic, trebuie o hotărâre. Atât timp cât sunt politicienii la conducere sau în parlament, atunci mai atrag atenție, dar o fac de față, ca și la biserică cum umblă. Ei vin numai pentru profit. Patrioții adevărați, care mai țin la țară sunt persoanele acestea care sunt acum lângă Memorial.”
„Marşul memoriei”, în amintirea celor care au murit la Nistru
Mulți combatanți ai războiului de pe Nistru, decorați pentru vitejie mi-au spus vineri că îi nemulțumește situația din țară, dar și atitudinea autorităților față de veterani, care ridică indemnizații de câteva sute de lei, zice Vasile Prescureanu, un alt veteran prezent la eveniment:
„Discuții sunt multe, dar degrabă nu văd să se hotărască problemele, știți, este o fabulă: racul, broasca și o știucă. Și cu părere de rău nu simțim nici un ajutor din partea statului, ne dă o sută de lei indemnizație pe lună. Promisiuni sunt întotdeauna înainte de alegeri, rezultate nu-s. Clasa politică nu poate ajunge la un numitor comun, nu se pot împăca ca să rezolve problemele țării.”
În timpul discursului premierului Pavel Filip, care le-a promis veteranilor o viață mai bună, din mulțime s-au auzi voci care scandau ,,rușine”. Șeful executivului a mai vorbit despre ultimele evoluții în procesul de reglementare transnistreană, precizând că este o prioritate a actualei guvernări:
„Am obținut mai multe lucruri importante pentru noi, accesul fermierilor la propriile lor terenuri agricole, care nu a fost posibil până acum. Pe de altă parte, am asigurat o funcționalitate normală a școlilor din stânga Nistrului cu predare în limba română. Dar și mai important este că acest obiectiv de reintegrare a țării, vă asigur că va fi dus până la capăt.”
Referindu-se la conflictul armat de pe Nistru, șeful statului Igor Dodon a menționat într-o adresare oficială că „nu este corect să trăim la infinit prin trecut, să fim prizonierii învinuirilor reciproce și ai unor temeri false.”
Tot vineri, mai mulți voluntari ai organizației unioniste „Onoare, Demnitate și Patrie” au protestat la Ambasada Federației Ruse, cu declarația că „agresiunea Moscovei se resimte până în ziua de astăzi, întrucât trupele ruse continuă să staționeze ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.”
