Gheorghe Cojocaru: „Sfârșitul acestui an aduce o veste bună pentru economia națională. După o serie de discuții și negocieri, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, a semnat, în ajunul plecării sale din Guvernul condus de Pavel Filip, două acorduri de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană pentru Investiții, două acorduri pentru interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României. Cele două instituții bancare vor oferi Guvernului un împrumut în sumă de 160 de milioane de euro, la care se adaugă 70 de milioane de la Banca Mondială și un suport de 40 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Așa cum s-a menționat la semnarea acestor acorduri, proiectul interconectării Republicii Moldova la sistemul energetic european este cel mai relevant proiect din sfera energetică încheiat de la declararea independenței încoace.”
Europa Liberă: Până acum s-a vorbit mult despre această interconectare, dar așa cum spune fostul premier Sturza, nu s-au întreprins pași concreți. Acum înțeleg că este dovada faptului că se dorește acest lucru. Putem vorbi deja despre o oarecare relevanță a acestor intenții?
Gheorghe Cojocaru: „Da. În primul rând, odată cu demararea lucrărilor de interconexiune, între 2019 și 2020, Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” va oferi front de muncă pentru un număr apreciabil de angajați, ceea ce în condițiile de astăzi este o oportunitate importantă, mai ales din punct de vedere social-economic. În al doilea rând, sistemul actual energetic va trece printr-un proces de modernizare și raliere la standardele europene în domeniu. În al treilea rând, piața de energie va trebui să se adapteze concurenței și competitivității, ceea ce ar putea genera efecte pozitive asupra prețului de livrare a energiei. Și nu în ultimul rând, Republica Moldova va avea de câștigat în planul asigurării securității sale energetice.”
Europa Liberă: Ca să nu rămânem doar în registrul optimist, totuși să încercăm să ne gândim și la factorii de risc. Există oare și niște impedimente posibile?
Gheorghe Cojocaru: „Sigur că factorii de risc nu pot fi scoși din calcul. Practic odată cu identificarea și alocarea mijloacelor financiare necesare, aceste proiecte ar trebui să demareze în termen și să fie finalizate în termen. Riscurile de natură financiar-economică sunt excluse, poate mai puțin riscurile de altă natură, cele provenind din anumite zone oculte. Conectarea la sistemul energetic european va afecta cu siguranță interesele unor furnizori de energie electrică, dar presiunile eventuale din aceste zone vor trebui respinse cu fermitate.”
Europa Liberă: M-am referit, în primul rând, vă dați seama, la riscuri de natură politică. Orientarea fermă spre piața energetică europeană ar putea deranja factori decisivi din Răsărit. Pot fi excluse aceste riscuri?
Gheorghe Cojocaru: „Nici aceste riscuri nu pot fi excluse din calcul, dar în acest caz ar trebui să se aibă în vedere că asigurarea securității energetice a Republicii Moldova este un interes național major, care trebuie să fie conștientizat ca atare de instituțiile statului și de toți actorii de pe scena politică. Ar trebui de remarcat că cel puțin deocamdată nicio instituție de stat, nicio formațiune politică de stânga sau de dreapta n-a contestat semnarea celor două acorduri cu organismele financiare internaționale în cauză, ceea ce atestă că, în pofida unor divergențe de abordare, de orientări geopolitice spre Răsărit sau spre Vest, ar exista totuși o anumită înțelegere asupra necesității și importanței proiectului de conectare la sistemul energetic european, ca o sursă indispensabilă dezvoltării social-economice durabile.”
