De fapt, una o cuprinde pe alta. Comisia Europeană și-a făcut publică astăzi prima strategie globală europeană destinată apărării drepturilor persoanelor și comunităților LGBT, strategie care prevede, printre altele, că acordarea fondurilor europene va depinde de acum înainte și de respectarea drepturilor minorităților sexuale.
Comisia Europeană era practic obligată să intervină, mai ales nemulțumirea provocată de interzicerea cvazi-totală a avortului în Polonia și de situația din acele orașe și alte localități poloneze care s-au proclamat "libere de LGBT".
Comisarul UE pentru egalitatea șanselor, Helena Dalli, și cea pentru , Vera Jourova, au anunțat așadar astăzi că țările care nu respectă drepturile minorităților sexuale vor avea de suportat sancțiuni financiare.
Potrivit unui raport al Comisiei, 43% din cei intervievați în țările UE au răspuns că au suferit un anume tip de discriminare din pricina orientării sexuale, față de 37% acum cu 7 ani. Tot așa, numărul celor care sunt de acord că persoanele LGBT trebuie să aibă aceleași drepturi a scăzut mult în câteva țări, scorul cel mai coborât fiind atins de Slovacia: doar 31% pentru.
La sfârșitul lunii septembrie, Comisia Europeană a propus pentru prima oară în mod oficial condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea regulilor statului de drept și ale democrației.
A fost pentru prima oară că, urmând mai ales cererea multor țări estice, foste comuniste, care se simțeau mereu vizate injust de critici, Comisia Europeană a realizat un raport despre statul de drept și democrație în întreaga UE. De acum înainte, se va efectua un audit anual.
În special România și Bulgaria au dorit ca un asemenea audit să se aplice tuturor țărilor membre, deoarece ele sunt singurele două țări pentru care a fost creat acel Mecanism de cooperare și verificare (MCV) de monitorizare și verificare permanentă a funcționării justiției.
Ungaria și Polonia au fost din nou denunțate pentru starea justiției din cele două țări
În raport, Ungaria și Polonia au fost din nou denunțate pentru starea justiției din cele două țări. Tot ele, Ungaria și Polonia, ar putea fi țările gata să blocheze propunerile Comisiei de condiționare a acordării fondurilor de respectarea regulilor democrației si ale minorităților LGBT. De altfel, tot joi, Curtea Europeană de Justiție a decis că agravarea deficiențelor generalizate care afectează independența justiției în Polonia nu justifică neexecutarea automată a mandatelor europene de arestare provenite din Polonia. Altfel zis, se punea problema dacă Europol poate decide să nu aresteze sau statele membre UE să nu extrădeze un fugar căutat de tribunalele poloneze. Răspunsul Curții de Justiție este că NU: cel puțin deocamdată, nu se poate fugi în Europa de justiția lui Kaczynski.
Între timp, însă, Ungaria se află, din septembrie 2018, sub amenințarea « articolului 7 », procedură declanșată atunci când o țară membră încalcă valorile fundamentale ale UE. Procedura a fost de asemenea deschisă împotriva Poloniei și, în teorie, poate duce la suprimarea dreptului de vot în Consiliu.
Nu există o procedură de excludere a unei țări din UE.
