Linkuri accesibilitate

Raport CEPEJ despre justiție: Dacă judecătorii nu sunt independenți și nu sunt bine școlarizati, justiția nu este eficientă


Un nou raport despre situația justiției în statele europene.

Comisia pentru Eficiența și Calitatea Justiției în Europa- CEPEJ- a publicat ultimul său raport bazat pe date din 2018. De această dată, raportul, care este publicat online pe pagina Consiliului Europei, dispune și de profiluri de țară și o bază de date interactivă. Raportul publicat anual de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei stabilește principalele tendințe ale sistemelor judiciare din 45 de țări europene.

Raport CEPEJ: Fără independență și educație profesională, justiția nu este eficientă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:08 0:00

Acest al optulea raport de evaluare de la înființarea CEPEJ în 2002 relevă în o serie de tendințe. În ceea ce privește bugetele alocate justiției raportul notează o ușoară creștere între 2010 și 2018: statele europene cheltuiesc în medie 72 euro pe locuitor pe an pentru justiție (adică cu 8 euro mai mult decât în 2016); 65% din bugete sunt alocate instanțelor (care au înregistrat cea mai mare creștere, cu 13% între 2016 și 2018), 24% autorităților de urmărire penală și 11% asistenței judiciare. Raportul mai identifică o tendință în creștere către externalizarea anumitor servicii. Un amănunt important: țările mai puțin bogate cheltuiesc proporțional mai mult pentru autoritățile de urmărire penală, în timp ce țările mai bogate investesc mai mult în asistență juridică; toate țările au instituit un mecanism de asistență juridică pentru cazurile penale și non-penale pentru a asigura accesul la justiție pentru toți cetățenii, în conformitate cu cerințele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudenței CEDO.

În ceea ce privește profesioniștii din justiție și instanțele de judecată, documentul CEPEJ remarcă stabilitatea numărului de judecători profesioniști (media fiind de 21 de judecători la 100 000 de locuitori), cu contraste semnificative între state, care pot fi explicate prin diferențe în modul în care sistemele juridice ale unui stat sau altul sunt organizate, prin recurgerea la judecători neprofesioniști sau la judecători profesioniști care se implica doar temporar intr-o cauza sau alta.

Se inregistrează o echilibrare a balanței de gen: din ce in ce mai multe femei judecător și procuror. Așa numitul „plafon de sticlă” se menține însă: pozițiile de conducere continuă să fie ocupate în mare parte de bărbați. CEPEJ notează însă că statele pun accentul pe asigurarea unui echilibru de gen în procedurile de recrutare și promovare a judecătorilor; cu toate acestea, profesia de avocat rămâne predominant masculină. O altă cifra statistică interesanta: s-a înregistrat o creștere a numărului de avocați, cu diferențe semnificative între state, cu o medie 164 de avocați la 100 000 de locuitori;

Numărul de instanțe a scăzut însă cu 10% între 2010 și 2018, iar instanțele au devenit mai specializate.

Dacă judecătorii nu sunt independenți și nu sunt bine școlarizati, justiția nu este eficientă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:01 0:00

În ceea ce privește performanța sistemelor juridice: curțile de a doua instanță par a fi cele mai eficiente în timp ce sistemul de justiție penală este cel mai eficient. Instanțele sunt mai puțin eficiente în primă instanță și în domeniul dreptului administrativ, mai arată raportul CEPEJ.

Să mai spunem că cererile de azil au avut un impact semnificativ în ceea ce privește numărul de cazuri deschise de instanțele europene în 2018 în șapte țări: Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Spania și Suedia;

Despre concluziile pentru România și Republica Moldova, ne-a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate, Muriel Decot, secretar al CEPEJ:

Rapiditatea nu este neapărat echivalentă cu un nivel înalt al calității actului de justiție

„Pentru România, cea mai importantă concluzie din acest raport este că bugetul alocat justiției a crescut în mod semnificativ, cu 40% in comparație cu raportul precedent. Această mărire s-a datorat creșterii foarte mari a salariilor judecătorilor și procurorilor. Cât privește eficiența justiției, o eficiență mai scăzută s-a înregistrat în instanțele finale. Bugetul justiției a crescut și în Republica Moldova, cu 42%, și tot datorită creșterilor salariale ale judecătorilor și procurorilor. În Republica Moldova eficiența justiției este foarte crescută, dacă vedem că timpul de finalizare a unei cauze este sub media europeană. Totuși, trebuie să subliniez că rapiditatea nu este neapărat echivalentă cu un nivel înalt al calității actului de justiție.

În privința României- notăm o creștere a salariilor judecătorilor cu 56% comparativ cu 2017 si cu 72% comparativ cu 2010. La fel și în cazul procurorilor.

Referitor la echilibrul de gen, în R.Moldova s-a înregistrat o creștere 10% a numărului de femei judecător fata de 2018. Actualmente, 47% dintre judecători sunt femei.

Însă în aceeași perioada, notăm o scădere cu 18% a femeilor șefi de instanță. Cu 10% femei in fruntea instanțelor, Moldova se situează sub media europeană. Conducerea curților de justiție este dominată de bărbați.

În România, pe de altă parte, avem cu 21% mai multe femei sefi de curte in a doua instanta comparativ cu 2016. Actualmente, 62% dintre presedintii de curte de a doua instanta sunt femei.

Referitor la eficiență, deși există în Europa diferite sisteme, se poate spune că statele care investesc în specializare si tehnologizare avand drept considerent interesul cetatenilor au cea mai eficienta justitie.

Apoi, dacă judecătorii nu sunt independenti și nu sunt bine școlarizați, justiția nu este eficientă. Se recomandă R.Moldova să investească în infrastructura tehnologică și digitalizare, iar României să continue eforturile de până acum.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG