Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută sub denumirea de „Comisia de la Veneția”, și-a publicat pe 16 decembrie opinia la proiectul de lege cu privire la crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
Parlamentul moldovean l-a adoptat în prima lectură în februarie 2025, motivând că Procuratura Anticorupție nu a făcut față în lupta împotriva corupției electorale de la alegerile prezidențiale din 2024. Deputații au decis să lichideze această procuratură, precum și cea pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și să creeze o instituție nouă – PACCO, unde vor fi angajați noi procurori.
În luna noiembrie, experții Comisiei de la Veneția au efectuat o vizită la Chișinău și au discutat proiectul de lege cu politicieni din opoziție și reprezentanți ai sistemului de justiție și organizațiilor neguvernamentale. Mai mulți interlocutori le-au spus că inițiativa a fost înaintată, mai degrabă, din cauza unor tensiuni între șefa Procuraturii Anticorupție de atunci, Veronica Dragalin, și conducerea statului decât dintr-o „nevoie reală de reformă structurală”.
Autoritățile moldovene justificau crearea PACCO prin faptul că atribuțiile celor două procuraturi specializate se dublează, iar o nouă instituție ar putea investiga mai eficient crime complexe. Pe de altă parte, experții europeni au observat că lupta împotriva corupției electorale ține și de competența Centrului Național Anticorupție (CNA) și doar cazurile de corupție mare revin Procuraturii Anticorupție. Ei au citat părerile unor experți moldoveni care spun că, de fapt, mai degrabă nu există o delimitare clară între responsabilitățile CNA și Procuratura Anticorupție decât ale celor două procuraturi specializate.
Comisia de la Veneția a mai atras atenția că, având insuficiente resurse și angajați, Procuratura Anticorupție a fost lăudată pentru reușitele sale pe plan internațional. „Rămâne incert dacă în viitor PACCO va fi asigurată cu suficienți oameni și bani pentru a-și îndeplini efectiv atribuțiile”, scriu experții internaționali, menționând că nici proiectul de lege, nici nota informativă nu spun de câți bani e nevoie pentru crearea noii procuraturi.
Experții Comisiei de la Veneția cred că autoritățile moldovene nu au demonstrat că lichidarea Procuraturii Anticorupție va spori investigațiile împotriva „noilor forme de crime hibride și de corupție electorală”. Ei se îndoiesc că noua procuratură specializată va fi efectivă dacă acolo nu vor fi transferați procurorii anticorupție. „Rezultatul opus pare mai probabil”, au spus juriștii.
Riscuri pentru procurori, investigații și vetting
Comisia de la Veneția este îngrijorată de prevederea potrivit căreia toți procurorii din cele două procuraturi specializate urmează să fie transferați în procuraturile teritoriale. În opinia experților, asta ar însemna retrogradarea lor în lipsa sancțiuni disciplinare. O altă problemă evidențiată de experți este că în procuraturile teritoriale nu sunt suficiente locuri vacante pentru cei 90 de procurori care riscă să-și piardă posturile.
În plus, în prezent, toți procurorii din procuraturile specializate trec printr-o evaluare a integrității etice și financiare – vetting. Dacă ei vor refuza să treacă în procuraturile teritoriale și vor decide să plece din sistem, asta ar însemna că nu au promovat vettingul. Experții amintesc că au recomandat și anterior ca procurorii să fie protejați de transferuri abuzive, de exemplu, să poată contesta în instanță transferul, opțiune care nu există acum în proiectul de lege.
De asemenea, Comisia de la Veneția crede că schimbarea procurorilor poate influența negativ investigațiile complexe. Experții nu cred că este o idee bună ca, după lichidarea celor două instituții, dosarele penale să fie transferate în 30 de zile la Procuratura Generală și de acolo, către PACCO. Ei spun că ar fi mai bine ca dosarele să fie trimise direct la noua procuratură.
Cum poate fi îmbunătățit proiectul
Autorii opiniei recomandă autorităților să renunțe la ideea ca performanțele procurorului șef al PACCO să fie verificate odată la doi ani de o comisie ad-hoc. „În primul rând, apare întrebarea dacă acest lucru echivalează cu o interferență excesivă în independența procurorului-șef al PACCO”, observă ei.
Experții au criticat și prevederea potrivit căreia procurorii pot fi angajați în noua instituție fără să treacă vettingul. Comisia spune că, la modul „ideal”, procurorii ar trebui să fie evaluați înainte de a fi numiți în funcții sau, cel puțin, într-un termen clar stabilit în lege.
În concluzie, Comisia de la Veneția spune că este la discreția autorităților moldovene felul în care decid să lupte împotriva criminalității, dar își exprimă dubiile că prin instituirea PACCO își vor ajunge scopurile declarate. Ei recomandă Parlamentului să analizeze alte opțiuni propuse de Ministerul Justiției Republicii Moldova, cum ar fi unirea celor două procuraturi sau consolidarea lor în mod separat.
Europa Liberă a solicitat un comentariu pe marginea acestei opiniei autorului proiectului de lege, deputatul PAS Igor Chiriac, dar la momentul publicării articolului nu a primit un răspuns.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
