Este unul din numeroasele amendamente la Legea serviciului diplomatic pe care deputații partidului de guvernământ PAS le-au votat, în prima lectură, pe 18 iulie.

Autorii inițiativei au propus, printre altele, ca 123 de copii cu vârsta între 1 și 23 de ani, care se află în misiunile diplomatice, să primească lunar 700 de euro pentru „perioada plasării în instituții de învățământ”.

Dacă proiectul va fi aprobat în lectura finală, statul va trebui să aloce anual în aceste scopuri peste 20 de milioane de lei.

Prezentând modificările, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, nu a vorbit despre sumele pe care le vor primii lunar copiii funcționarilor din ambasade, ci numai despre faptul că „va fi restituită taxa de școlarizare”.

Deputații din opoziție nu au avut obiecții în ședința plenară la modificările propuse de majoritatea parlamentară. Mai mult, inițiativa a fost susținută de un deputat din blocul comuniștilor și socialiștilor, cei care de obicei boicotează proiectele PAS și se abțin de la vot.

Potrivit Doinei Gherman, modificările au scopul să îmbunătățească calitatea serviciului diplomatic al R. Moldova în condițiile aderării la UE.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina încep, simbolic, negocierile de aderare. Drumul rămâne însă lung

„Interesele R. Moldova trebuie reprezentate foarte bine la nivel internațional”, a spus deputata.

Totodată, schimbările în Legea serviciului diplomatic vor permite Ministerului de Externe să deschidă birouri de misiune și în alte localități decât aceea în care se află misiunea diplomatică principală. Potrivit autorilor, acest lucru ar putea să reducă din costurile financiare.

O altă modificare ar fi posibilitatea numirii unui ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. Moldova cu sediul la Chișinău, fără înființarea unei misiuni în străinătate.

Totodată, la finalul mandatului, reprezentanții serviciului diplomatic și consular, dar și familiile lor, vor fi scutiți de taxe și alte plăți, dacă vor introduce în R. Moldova bunuri pentru uz personal și un automobil.

Versiunea anterioară a legii privind serviciul diplomatic interzicea importul de autovehicule fără achitarea taxelor.

Liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, s-a arătat „nemulțumit și îngrijorat” de proiectul deputaților PAS. Acesta le-a cerut să-și revizuiască decizia și să „prioritizeze alocarea resurselor publice în mod responsabil în beneficiul populației, nu doar al unui grup restrâns de privilegiați”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kurmasheva, care are 47 de ani, a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare după un proces secret, au arătat luni documentele instanței și oficialii.

Condamnarea din orașul Kazan a avut loc vineri, în aceeași zi în care o instanță din orașul rus Ekaterinburg l-a găsit vinovat de spionaj pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și l-a condamnat la 16 ani de închisoare într-un caz pe care SUA l-au numit motivat politic.

• Te-ar putea interesa și: Ziaristul american Evan Gershkovich, condamnat în Rusia la 16 ani de închisoare

Kurmasheva, de la serviciul tatar-bașchir al Europei Libere, a fost condamnată pentru „răspândirea de informații false” despre armata rusă, potrivit site-ului Curții Supreme din Tatarstan. Purtătoarea de cuvânt a instanței, Natalia Loseva, a confirmat prin telefon pentru Associated Press că jurnalista a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare într-un caz clasificat ca secret. Nu există detalii disponibile despre natura acuzațiilor împotriva ei.

Întrebat despre verdict luni, Stephen Capus, președintele RFE/RL, a denunțat procesul împotriva Kurmashevei și condamnarea ca „o batjocură a justiției” și a spus că „singurul deznodământ just ar fi ca Alsu să fie eliberată imediat din închisoare” ca să se poată reuni cu „familia ei iubitoare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Forța de Apărare Israeliană (IDF) spune că încă investighează împrejurările deceselor celor doi ostatici: Yagev Buchshtab, un tehnician de sunet de 35 de ani, și Alex Dancyg, istoric de 76 de ani. Ambii au fost răpiți din așezări aflate în apropierea graniței cu Gaza, la 7 octombrie 2023, ca toți cei 120 de ostatici despre care se crede că se mai află acolo.

Forumul Familiilor Ostaticilor, organizația rudelor celor răpiți de Hamas, a declarat: „Yagev și Alex au fost luați vii, și ar fi trebuit să se întoarcă tot vii la familiile și în țara lor. Moartea lor în captivitate este o reflectare tragică a tergiversării negocierilor”.

Între timp, autoritățile medicale palestiniene din Fâșia Gaza au anunțat, tot luni, că numărul palestinienilor uciși de la începutul campaniei militare israeliene în enclava de pe țărmul Mării Mediterane a trecut de 39.000.

Medicii din Gaza au spus că alți 37 de palestinieni au murit în cele mai recente atacuri israeliene lângă Khan Younis, al doilea cel mai mare oraș din enclavă, la o zi după ce Israelul a ordonat civililor să se evacueze din unele cartiere, în vederea unor noi operațiuni armate.

• Te-ar putea interesa și: În timp ce ostilitățile continuă în Gaza, în Israel se aud chemări la anchete interne

Reuters a relatat că în zona vizată acum de trupele israeliene trăiesc aproximativ 400 de mii de oameni, dintre care mulți au început să plece. Palestinienii susțin însă că nu li s-a dat timp suficient pentru evacuare, înaintea începerii tirurilor israeliene. Israelienii susțin că au dat ordin de evacuare în urma unor „atacuri reînnoite” ale militanților.

Palestinienii, Națiunile Unite și organizațiile umanitare internaționale spun că deja în Gaza nu au mai rămas locuri sigure, iar unii localnici s-au refugiat deja de câte patru-cinci ori. Discuțiile despre un posibil armistițiu care să permită și eliberarea de ostatici ar urma să se reia joi, cu medierea Qatarului și Statelor Unite. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia a constatat că Anatolie Minciuna, fost judecător, și Vitalie Ciuchitu, avocat, ambii candidați la CSM, precum și Ion Rusu, avocat și candidat atât la CSM, cât și în Colegiul Disciplinar, nu au promovat evaluarea.

În decizia transmisă Parlamentului și Ministerului Justiției se arată că aceștia „nu corespund criteriilor de integritate stabilite”. Comisia nu a făcut și alte precizări.

Candidații au dreptul să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile.

• Te-ar putea interesa și: Sergiu Caraman este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit Comisiei Vetting, din cei cinci candidați propuși de Parlament la funcții în CSM din partea societății civile, doi au promovat evaluarea, iar trei au fost respinși. Totodată, procesul de evaluare a unui candidat din partea curților de apel este în desfășurare. Referitor la candidații în Colegiul disciplinar al judecătorilor, Comisia a adoptat până acum o decizie de nepromovare, evaluarea a șase candidați este în proces, iar cinci decizii sunt în curs de soluționare (pendinte).

CSM are acum 10 membri din necesarul de 12 - șase sunt aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, iar șase revin reprezentanților societății civile, numiți de Parlament. Cu toții trebuie să promoveze însă testul de integritate al Comisiei Vetting, o instituție de bază în reforma justiției lansată acum doi ani de actuala guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina și-a consolidat apărarea aeriană împotriva atacurilor rusești cu un alt sistem Patriot primit din Germania, a spus președintele Volodimir Zelenski în alocuțiunea lui video de duminică seara, transmite dpa.

„Desigur, mai sunt multe de făcut, iar protecția nu este în niciun caz garantată, dar este totuși un câștig pentru Ucraina”, a declarat președintele Ucrainei.

Germania a furnizat până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, de producție americană, iar cel de-al treilea, spune președintele ucrainean, este gata să fie desfășurat.

La summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că mai multe țări, printre care și România, alături de SUA, Olanda și Italia, vor trimite Ucrainei noi echipamente de apărare antiaeriană, inclusiv patru sisteme Patriot.

• Te-ar putea interesa și: Aritmetica sistemelor Patriot în România: au fost două, vor fi patru, unul pleacă în Ucraina

Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete Patriot.

Unii aliați europeni au fost reticenți să renunțe la propriile sisteme de apărare aeriană, deoarece se tem, la rândul lor, de posibilele amenințări din partea Rusiei.

Volodimir Zelenski a cerut insistent statelor occidentale să furnizeze mai multe sisteme de apărare Patriot care să contracareze mai ales atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice și asupra țintelor civile.

De asemenea, sistemele Patriot, a spus președintele Zelenski, vor împiedica avioanele rusești să se apropie prea mult de Ucraina pentru a lansa bombele planor sau glisante. Asta în condițiile în care, spune el, Rusia lansează 3.000 de astfel bombe pe lună asupra Ucrainei.

Volodimir Zelenski a spus recent că pentru a-și proteja cel mai eficient spațiul aerian, Ucraina ar avea nevoie de 25 de sisteme Patriot. Nu se știe cu exactitate câte sisteme au fost livrate până în prezent.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La reuniunea din capitala Bavariei se discută printre altele un raport ONU care spune că 40 de milioane de oameni trăiesc cu virusul HIV. În regiunea europeană, arată alt studiu, al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prezentă și ea la conferință, situația cea mai gravă este în țări estice ca Rusia, Ucraina și Moldova.

Directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a spus că în ce privește SIDA, regiunea sa prezintă „contraste puternice”. În vreme ce unele țări au oprit aproape transmisiile de HIV și văd „lumina la capătul tunelului”, în altele, spre est, mai ales, ratele deceselor rămân „inacceptabil de ridicate”.

La reuniunea de la München, șefa UNAIDS, Winnie Byanyima, a spus că stigmatizarea unor persoane în societățile conservatoare agravează situația îmbolnăvirilor de SIDA, pentru că acești membri marginalizați ai societății (persoanele LGBT+, în primul rând, dar și lucrătorii sexuali) se tem să solicite tratament.

• Te-ar putea interesa și: Între blamare și rușine: Femeile seropozitive sunt cele mai discriminate și se auto-stigmatizează mai des

„Împreună, cerem tuturor țărilor lumii să elimine legile punitive împotriva persoanelor gay, lesbiene, transgender și queer. Decriminalizarea persoanelor LGBT+ este vitală pentru protejarea drepturilor omului și a sănătății”, a spus Byanyima într-un interviu cu AFP.

Ea a constatat că, din păcate, în lumea întreagă se poate vedea în prezent „o presiune bine coordonată și bine finanțată” împotriva drepturilor persoanelor LGBT+.

Byanyima, ca și OMS, a enumerat Europa estică printre regiunile lumii unde situația îmbolnăvirilor cu SIDA merge „în direcția greșită”, crescând, în loc să scadă – ca și în Asia Centrală și America Latină. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biden, care are 81 de ani, a confirmat duminică după-masă că nu va mai concura la alegerile din noiembrie împotriva republicanului Donald Trump, propunând-o în loc pe vicepreședinta Kamala Harris.

Actrița Barbra Streisand, o suporteră a democraților, a scris duminică seara pe X că „trebuie să-i fim recunoscători (lui Biden) pentru că a pus democrația mai presus” de carieră.

Cântăreața și actrița Cher, însă, s-a declarat tot pe X „torturată” de sentimente amestecate, spunând că nu crede că democrații pot câștiga președinția cu Biden, pe care însă ea, personal, „l-a iubit” de când l-a întâlnit prima dată în 2008.

În ultimele săptămâni – cum amintește Associated Press – mai multe personalități celebre de la Hollywood au cerut public retragerea din cursă a lui Biden, care a avut o prestație lamentabilă la dezbaterea cu Trump de la sfârșitul lunii iunie.

Actorul George Clooney, care în urmă cu doar câteva săptămâni moderase un eveniment de strângere de fonduri pentru Biden, a scris un articol de opinie în New York Times, cerându-i să se retragă. Titlul era: „Mi-e drag Joe Biden, dar e momentul pentru un nou candidat”.

Clooney a spus că partidul ar trebui să găsească alt candidat, anticipând că demersul ar putea fi dificil, dar va mobiliza electoratul.

• Te-ar putea interesa și: Biden a dezamăgit la dezbaterea cu Trump. Unii democrați îi cer să se retragă

AP amintește că la evenimentul de strângere de fonduri de la Los Angeles au mai participat, pe lângă Clooney: Julia Roberts, Barbra Streisand, Jimmy Kimmel, fostul președinte al SUA Barack Obama, Jack Black, Sheryl Lee Ralph, Kathryn Hahn și Jason Bateman.

Hollywoodul este în mod tradițional în favoarea democraților, fiind criticat adesea de republicanul Trump, ca și întreg statul California, pe care fostul președinte îl numește frecvent „California nebună”, pentru politicile ei progresiste. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cazul Valentinei a fost făcut public pe o rețea de socializare de către fratele acesteia, Alexandru Lazari. Acesta povestește că sora lui, Valentina, suferea din cauza kilogramelor în plus și că, până să se decidă să facă operația bariatrică, a încercat diverse metode de a slăbi: „Orice regim, dietă, încercări de a face sport, foame, suplimente alungau 2-4 kg și atât”.

Într-un final, Valentina a decis să își taie o parte din stomac și a strâns bani pentru asta timp de 2 ani. Operația efectuată în luna mai la o clinică privată din Chișinău a costat-o 96.000 de lei.

Alexandru Lazari spune că „operația a trecut cu succes”, iar la trei săptămâni de la intervenție, sora lui a început să se simtă rău, „acuza slăbiciuni, greață, lipsa poftei de mâncare”.

Specialiștii spitalului privat „Repromed”, unde a fost operată femeia, îi spuneau că aceste simptome sunt normale - „organismul trece printr-un stres”, iar dacă nu le poate face față, a fost îndrumată „să apeleze la un psiholog”.

Valentina a fost nevoită să demisioneze pentru că îi era greu să reziste la serviciu, vomita foarte des. Familia a sunat la spitalul unde s-a făcut intervenția, iar de acolo a fost direcționată către chirurgul Adrian Hotineanu, care a operat-o. Acesta le-a spus rudelor să o ducă imediat la spital. Valentina a fost pusă sub perfuzii și i s-a făcut o serie de analize și o tomografie la cap.

Totuși, femeia nu și-a revenit, ci din contra, a început să-și piardă vederea. „Ce are stomacul cu ochii?”, a fost răspunsul medicilor la întrebările familiei. După o investigație la organele abdominale, au spus că Valentina avea „stomacul plin de balonașe”.

• Te-ar putea interesa și: Operațiile de micșorare a stomacului, tot mai populare în R. Moldova. Când și de ce (nu) sunt recomandate

„Medicii ne ziceau că e intoxicată sau otrăvită”, povestește Alexandru Lazari.

Prin urmare, medicii de la „Repromed” au luat decizia ca tânăra să fie transferată în secția toxicologie a Spitalului Clinic Republican.

Mirarea familiei a fost că, la spitalul de stat, medicul care o preluase se întreba la început: „Ce-au făcut cei de la Repromed? Cum au adus-o în așa stare? Ce să fac cu fata asta acum?”, ca, peste câteva ore, să spună că ar fi vorba de toxine, otrăvire, droguri etc.

Familia și-ar fi dorit să afle despre ce toxine este vorba, însă medicul le-a spus că, dacă ar face analize, „nu am găsi nimic, pentru că, la câte perfuzii a avut, s-a spălat totul”.

Alexandru spune că medicul Hotineanu a început să atace familia: „Ne suna pe mine și pe mama și ne certa și ne învinovățea ca noi nu știm ce a făcut Valentina”.

Familia presupune că Valentina a făcut infecție în urma operației bariatrice. „Această infecție a ajuns în sânge, iar sângele a împrăștiat-o prin tot corpul, atacând porțiuni de creier responsabile de mișcare, de vedere etc”, scrie pe Facebook fratele femeii care a murit pe 16 iulie.

Am încercat să luăm legătura cu medicul Adrian Hotineanu, dar nu ne-a răspuns la telefon. Pentru TV8, acesta a declarat că nu se știe unde s-a intoxicat Valentina și a precizat că aceasta a fost la piscină.

„Ea a fost la piscină, după care au găsit-o inconștientă. Asta trebuie de întrebat rudele cum s-a întâmplat. Omul nu se duce la piscină când îi este rău. Și atunci ea a fost intoxicată. Pierderea vederii sau confuzia mentală nu se întâmplă de la nicio operație peste două luni”, a precizat chirurgul Adrian Hotineanu, care a adăugat că „a fost pornită o expertiză medico-legală”.

În comentariile la postarea lui Alexandru Lazari, mai mulți internauți și-au spus poveștile în care au pierdut pe cineva drag operat la aceeași clinică privată, iar alții au sărit în apărarea medicului Hotineanu.

În comentarii a intervenit și ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care a anunțat că pe marginea acestui caz a fost pornită o anchetă, iar familia a scris o petiție încă la momentul transferului Valentinei la spitalul de stat.

Care sunt riscurile operației bariatrice

Endocrinologii nu recomandă efectuarea operațiilor de micșorare a stomacului, pentru că „se taie dintr-un organ sănătos”, spune endocrinologul Gheorghe Caradja, de la Spitalul Clinic Republican.

Potrivit lui, protocolul național privind obezitatea prevede ca tratamentul să se desfășoare timp de 2 ani. Pacientul trebuie să urmeze un regim alimentar riguros și să facă efort fizic adecvat condiției sale de sănătate.

„În primul an, persoana trebuie să respecte cu strictețe regimul alimentar, să noteze ce mănâncă și cât efort fizic face. Dacă nu slăbește cel puțin 5% din greutate, poate lua și pastile. Tratamentul medicamentos, la fel, durează un an. Abia după 2 ani, dacă pacientul nu are rezultate, poate apela la operația bariatrică”, explică Caradja.

O astfel de decizie, spune medicul, trebuie să fie luată de un consiliu din care să facă parte endocrinologi și psihologi. De asemenea, pacienții ar trebui să fie informați despre complicațiile care pot surveni după o astfel de intervenție chirurgicală, cum ar fi: plăgi, hernie postoperatorie, sindromul Dumping (mâncarea nedigerată trece prea repede în intestinul subțire, provocând greață, crampe, diaree și leșin).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Manifestațiile au avut la început ca țintă cotele de angajare în sectorul public. Tinerii, mai ales, au protestat împotriva „rezervării” acestor posturi, relativ bine plătite și sigure, pentru urmașii participanților la războiul de eliberare din 1971, împotriva Pakistanului și alte grupuri din societate.

Studenții protestatari spun că această practică, abolită în 2018, dar reinstituită în urmă cu o lună, este discriminatorie.

Între timp, protestatarii au formulat însă și alte revendicări și plângeri, în ceea ce este deja una din perioadele cele mai frământate din mandatul prim-ministra Sheikh Hasina.

Autoritățile au impus interdicție de ieșire din casă, cu o pauză de câteva ore după-masa, ca oamenii să poată cumpăra alimente, iar soldații patrulează străzile orașelor din țara cu 171 milioane de locuitori, cunoscută ca una din cele mai sărace din lume.

Duminică, Curtea Supremă de Justiție a acceptat reducerea masivă a cotelor de angajare pentru urmașii „luptătorilor libertății”, dar studenții protestatari tot nu sunt mulțumiți. Ei cer acum eliberarea liderilor de opoziție arestați, ridicarea interdicției de circulație și redeschiderea universităților închise miercurea trecută.

Atmosfera este tensionată și mai mult de întreruperea serviciilor de internet și telefonie mobilă.

Experții pun nemulțumirile tinerilor din Bangladesh pe seama stagnării sectorului privat, care nu creează suficient locuri de muncă noi. Prim-ministra Hasina, care a început anul acesta al partulea mandat consecutiv, este acuzată de autoritarism, încălcarea drepturilor omului, îngrădirea libertății de expresie și reprimarea disidenței – acuzații pe care guvernul ei le neagă. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parohul bisericii din lemn, cu hramul „Sfântul Alexandru de Svir”, a precizat într-un mesaj pe Facebook că decizia de a pleca de la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, „nu este un moft personal, nici un act politic, economic sau social”, ci a fost luată în urma solicitărilor exprimate „de-a lungul ultimilor ani” de către enoriași, care și-au exprimat „dorința fermă de a reveni la biserica mamă, la originile culturale, spirituale și istorice”.

Biserica de lemn, cu hramul „Sfântul Alexandru de Svir”, din orașul Cricova, a fost deschisă în 2017, în prezența Mitropolitului Moldovei Vladimir.

• Te-ar putea interesa și: Episcopul Marchel hirotonește un alt preot la Răuțel, după ce biserica a trecut la Mitropolia Basarabiei

Zeci de preoți au părăsit Mitropolia Moldovei și au trecut la Mitropolia Basarabiei în ultimii ani, exprimându-și dezacordul față de sprijinul exprimat de Patriarhia Moscovei pentru invazia rusă în Ucraina.

Cele două biserici ortodoxe care activează pe teritoriul R. Moldova - subordonate Patriarhiei Moscovei și, respectiv, Patriarhiei Române, își dispută reciproc statutul canonic din 2002, când Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biden a spus că își va continua actualul mandat, până la expirarea lui, în 20 ianuarie 2025.

„A fost cea mai mare onoare din viața mea să vă fiu președinte. Și deși am vrut să încerc să fiu reales, cred că este în interesul partidului meu și al țării mele să mă retrag și să mă concentrez exclusiv asupra îndeplinirii îndatoririlor mele ca președinte până ce îmi expiră mandatul”, a spus Biden pe contul său de X.

Biden a mai spus că o propune pe vicepreședinta SUA, Kamala Harris, în perspectiva Convenției Partidului Democrat din august, de la Chicago, ca nou candidat la președinție.

„În ultimii trei ani și jumătate, am făcut mari progrese ca națiune. Astăzi, America are cea mai puternică economie din lume. Am făcut investiții istorice în reconstruirea națiunii noastre, în reducerea costurilor medicamentelor pe bază de rețetă pentru persoanele în vârstă și în extinderea asistenței medicale la prețuri accesibile pentru un număr record de americani. Am oferit tratamente extrem de necesare unui milion de veterani expuși la substanțe toxice. Am adoptat prima lege privind siguranța armelor de foc din ultimii 30 de ani”, se arată în mesajul lui Biden către națiune.

El a promis că va reveni cu mai multe informații despre decizia sa în cursul zilei de duminică.

Anunțul lui Biden vine după numeroase apeluri din partea politicienilor din propriul său partid să se retragă, datorită îndoielilor că are energia și sănătatea necesară pentru a-l învinge pe rivalul său republican, Donald Trump.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Întâmplător sau nu, însă proiectul de lege este propus la mai bine de o lună de la apariția informațiilor despre o colaborare suspectă a fostului șef al Armatei Naționale, Igor Gorgan, cu serviciile de informații militare rusești.

Autorii proiectului spun că practici de testare cu poligraful există „în mai multe state” și că ele vor putea aplicate și în cazul anchetelor de serviciu. Testele cu poligraful pot deveni și parte a procesului de numire în funcții militare și de identificare a personalului care ar putea expune structurile de apărare „riscului scurgerii a unor informații atribuite la secret de stat sau cu accesibilitate limitată”, potrivit autorilor proiectului de lege.

• Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Generalul Ohladciuc, de ce mai e nevoie pentru a apăra „la sigur” spațiul aerian al R. Moldova

Șeful Marelui Stat Major, comandantul Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, a declarat, recent, în podcastul Europei Libere „În esență...”, în contextul nevoii efectuării mai multor evaluări în armată după cazul Gorgan, că militarii „trec o verificare la încadrare”, dar „și pe parcursul serviciului”.

În acest proces este antrenat inclusiv Serviciul de Informație și Securitate. Verificările, spunea generalul Ohladciuc, se fac de fiecare dată când un ofițer crește în carieră sau funcții, și de fiecare dată când revine de la instruiri desfășurate peste hotare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sentința a fost pronunțată încă acum o lună, potrivit publicației „Zerkalo”, dar presa belarusă scrie că nu este încă limpede ce i se impută lui Krieger, la fel cum nu este clar dacă sentința a fost atacată cu apel sau a intrat deja în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Minsk, Anatolii Glaz, a comentat situația cetățeanului german, potrivit serviciul belarus al Europei Libere.

„Evident că au fost purtate discuții cu partea germană pe caz. Acest infractor este cetățean german și înțelegem preocuparea părții germane. Partea belarusă a oferit acces consular persoanei în corespundere cu prevederile normelor internaționale și a acordurilor bilaterale”, a spus Glaz.

El a mai declarat că „partea belarusă a propus soluții concrete asupra situației”, adăugând că au loc consultări pe această temă între ministerele de externe ale celor două ţări.

Organizația pentru apărarea drepturilor omului „Vyasna” a spus despre Krieger că are legătură cu o unitate militară formată din cetățeni belaruși, care fac parte din Forțele Armate ale Ucrainei.

Rico Krieger este un angajat al Crucii Roșii Germane, potrivit canalului de Telegram „MotolkoPomogy”. El ar fi fost acuzat, între altele, de participare la formarea unei structuri extremiste și teroriste și de mercenariat.

Activiștii pentru apărarea drepturilor omului spun că aceasta este prima sentință pronunțată în Belarus într-un dosar penal ce vizează mercenariatul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noțiunea de femicid este introdusă în legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie. Modificările din lege stabilesc că femicidul este cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor, inclusiv omorul intenționat sau vătămarea integrității corporale sau a sănătății ce provoacă decesul unei femei.

Modificările la lege au fost cerute mai insistent de activiști în primăvara anului curent, după ce în raionul Orhei din R. Moldova a fost omorâtă o tânără femeie de 19 ani, însărcinată în luna a șasea. Cadavrul acesteia a fost găsit într-o fâșie forestieră din raionul Telenești, la o săptămână după dispariția ei.

• Citește și: În legislația Republicii Moldova ar putea fi introdusă noțiunea de femicid

Atunci o serie de acțiuni publice de condamnare a violenței împotriva femeilor au fost organizate la Chișinău, iar peste 1400 de persoane și 160 de organizații ale societății civile au cerut, într-un apel public adresat autorităților, recunoașterea noțiunii de „femicid” în legile moldovene. Ulterior, au avut loc audieri publice în Parlament pentru prevenirea și combaterea femicidului.

O statistică a Centrului de Drept al Femeilor de la Chișinău, unul dintre promotorii inițiativei, victime ale femicidului în R. Moldova ar fi devenit, în ultimii doi ani, 45 de femei – 24 în 2022 și 21 în 2023. Aceleași date arată că 45 de femei s-au ales cu vătămări grave în 2022 și 37 – în 2023.

Modificările operate în legislație, în prima lectură, aduc clarificări și în cazul noțiunilor „victimă-adult”, „victimă-copil” și a „violenței psihologice”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura generală de la Kiev a calificat crima ca fiind „omor săvârșit cu premeditare”.

Atentatul a avut loc la 19 iulie, în jurul orei 19:30, pe strada unde își avea domiciliul fosta deputată.

Irina Farion a fost deputată în perioada 2012-2014. Membră a asociației panucrainene „Svoboda”, ea a criticat adesea populația rusofonă din Ucrainei, formulând idei radicale în ceea ce privește funcționarea limbii ucrainene.

În 2010, ea spunea că ucrainenii care consideră rusă limba lor maternă sunt „degenerați” care ar trebui să cadă sub incidența legilor penale. De multe ori, declarațiile sale au fost subiectul unor dezbateri publice intense.

În 2015 autoritățile ruse au deschis dosar penal pe nunele Irinei Farion, inclusiv pentru incitare la ură și îndemnuri de „a-i distruge pe ruși și Rusia ca stat”. Iar anul trecut, Serviciul de Securitate de la Kiev a inițiat un proces penal împotriva Irinei Farion pentru declarațiile sale că e inacceptabil să fie numiți ucraineni militarii vorbitori de limba rusă din armata Forțelor Armate ale Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Belostecinic a fost rector al Academiei de Studii Economice din Moldova din 2001 până în 2022. În anii 2010 - 2015 a fost deputat în parlamentul Republicii Moldova din partea PLDM. În 2015, și-a depus mandatul pentru a-și continua activitatea de rector.

Până acum, și-au anunțat intenția de a participa la alegeri președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari.

• Citește și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Potrivit regulamentului Comisiei Electorale Centrale, perioada pentru depunerea cererilor de înregistrare oficială a candidaților la funcția de președinte începe cu 60 de zile înainte de alegeri și durează 30 de zile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele mai multe incendii de vegetație s-au produs în municipiul Chișinău - 182 la număr, iar cele mai puține, în raionul Căușeni - 2.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei de ploi, până la data de 22 iulie, pe arii extinse, se menține pericolul extrem de incendii de vegetație.

Pentru a preveni izbucnirea acestora, pompierii au venit cu un set de sfaturi către cetățeni:

• să nu facă foc la sol în preajma lacurilor, pădurilor, parcurilor, fâșiilor cu copaci, locurilor de odihnă;
• la plecarea din zonele menționate mai sus, să stingă rugurile și mangalurile;
• să nu dea foc la plantele uscate de pe câmp sau gunoiului din gospodării;
• să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri în preajma pădurilor.

În situații de risc, cetățenii sunt îndemnați să sune la Serviciul 112.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Gershkovich, în vârstă de 32 de ani, a fost arestat pe 29 martie 2023, în timp ce se afla într-o călătorie de documentare pentru un reportaj. Autoritățile au susținut, fără a oferi nici o dovadă, că el colecta informații secrete pentru SUA.

Pedeapsa maximă pentru asemenea fapte în Rusia este de 20 de ani de închisoare.

Verdictul a venit neașteptat de repede - vineri, la audierile finale, judecătorul a anunțat că va fi pronunțat în câteva ore.

• Te-ar putea interesa și: Procesul din Rusia al jurnalistului american Gershkovich, accelerat. Urmează pledoariile finale

Fiul născut în America al unor imigranți din URSS, Gershkovich este primul jurnalist occidental arestat sub acuzații de spionaj în Rusia post-sovietică.

Departamentul de Stat al SUA l-a declarat „reținut pe nedrept”, angajând astfel guvernul american să încerce eliberarea sa cu maximă fermitate.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri la Națiunile Unite că serviciile de informații de la Moscova și Washington discută un schimb implicându-l pe Gershkovich, conform agenției ruse de știri Tass. Rusia a mai semnalat anterior posibilitatea unui schimb, dar spune că un verdict trebuie să fie pronunțat mai întâi.

Marți, principalul emisar american la ONU i-a spus lui Lavrov că președintele rus Vladimir Putin ar trebui să îi elibereze pe Gershkovich și pe alți americani arestați, acuzând Moscova că „tratează ființele umane ca monede de schimb”.

Ambasadoarea SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, i-a menționat în mod special pe Gershkovich și pe fostul pușcaș marin Paul Whelan, în vârstă de 53 de ani, care a fost reținut la Moscova în 2018, condamnat pentru spionaj în 2020 și ispășește în prezent o pedeapsă de 16 ani. Atât el, cât și guvernul SUA consideră acuzația ca fiind nefondată.

„Nu vom avea odihnă până când Paul și Evan nu vor ajunge acasă, iar Rusia nu va înceta această practică barbară de a ține ostatici umani - odată pentru totdeauna,” a spus ambasadoarea Thomas-Greenfield. „Vă promitem asta”.

• Te-ar putea interesa și: Americani arestați în Rusia, monedă de schimb pentru Kremlin?

Procesul lui Gershkovich a început pe 26 iunie în orașul Ekaterinburg din Munții Urali, după ce a petrecut aproximativ 15 luni în închisoarea notorie Lefortovo din Moscova.

Procuratura Generală a Rusiei a declarat luna trecută că jurnalistul este acuzat de „colectarea de informații secrete” la ordinele CIA despre Uralvagonzavod, o uzină situată la aproximativ 150 de kilometri nord de Ekaterinburg, care produce și repară tancuri și alte echipamente militare.

Angajatorul lui Gershkovich și oficialii americani au respins aceste acuzații ca fiind fabricate și au denunțat procesul ca fiind ilegitim și o farsă.

„Evan nu a fost niciodată angajat de guvernul Statelor Unite. Evan nu este un spion. Jurnalismul nu este o crimă. Și Evan nu ar fi trebuit să fie reținut niciodată,” a declarat luna trecută purtătorul de cuvânt pe tema securității naționale de la Casa Albă, John Kirby.

În plus, interpretarea Rusiei despre ce constituie crime grave, precum spionajul și trădarea, este largă: autoritățile vizează adesea persoane care comunică străinilor informații deja accesibile publicului larg, acuzându-le de divulgarea de secrete de stat.

Arestările de americani sunt din ce în ce mai frecvente în Rusia; se știe de nouă reținuți acolo în prezent, în vreme ce tensiunile dintre cele două țări au crescut mult din cauza conflictului din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a fost primul lider străin primit la o ședință de guvern britanic după președintele SUA Bill Clinton, în 1997.

Vizita liderului ucrainean a venit la o zi după ce aproape 50 de șefi și de guverne au participat la summitul Comunității Politice Europene la Blenheim Palace, lângă Oxford.

La reuniune a mers din partea Moldovei președinta Maia Sandu, care a spus la finalul summitului că a purtat mai ales discuții despre combaterea dezinformării generate de Kremlin și sprijinirea Ucrainei împotriva agresiunii rusești.

• Te-ar putea interesa și: Bulboaca-lângă-Oxford: în Anglia se reunește Comunitatea Politică Europeană. Participă și Maia Sandu

Marea Britanie s-a numărat printre aliații cei mai fideli ai Ucrainei încă de la începutul invaziei, sub guvernare conservatoare. Noul premier de centru-stânga, învingătorul alegerilor anticipate din 4 iulie, Keir Starmer, a promis că această cooperare va continua și se va intensifica.

„Agresiunea rusă nu va rămâne nepedepsită”, a spus el. Ucraina și Marea Britanie au semnat cu această ocazie și un contract de livrare de material militar.

La Londra, Zelenski a făcut declarații inclusiv despre colaborarea cu Statele Unite. Întrebat ce ar aștepta de la o eventuală nouă președinție a republicanului Donald Trump, președintele ucrainean a spus, potrivit presei britanice: „Ar fi nevoie de muncă multă, dar noi suntem harnici”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Semnatarii scrisorii cer convocarea de urgență a Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale și vin și cu un șir de propuneri pentru a ajuta agricultorii afectați.

Aceștia propun, între altele, introducerea unui moratoriu pentru fermieri la calcularea „penalităților și dobânzilor de întârziere”, precum și suspendarea plăților „corpului principal la creditele agricole bancare și nebancare din perioada iulie 2024 – iulie 2025, creditele fiind prelungite cu respectiv 12 luni și plățile suspendate să fie achitate în perioada prelungită”.

Totodată, agricultorii cer autorităților să apeleze la ajutorul Uniunii Europene și al organizațiilor internaționale pentru obținerea unui „suport financiar rapid pentru stabilizarea situației”.

Deocamdată, reprezentanții Ministerului nu au venit cu o reacție.

Pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că plantațiile de porumb din sudul R. Moldova au fost compromise de secetă în proporție 70-100%, iar cele de floarea-soarelui - în proporție de 60-80%.

• Te-ar putea interesa și: Seceta a compromis semănături de porumb și floarea soarelui în sud

Ministrul i-a îndemnat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

În 2023, Bolea a recomandat ca activitatea fermierilor să fie specializată în funcție de regiuni, sugerând că agricultorii din nordul țării își pot orienta afacerile spre sectorul de procesare, cei din centru – spre procesare și vinificație, iar cei din sud – spre cultivatul de fructe sâmburoase, struguri tehnici și oierit.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ce ar fi cauzat probleme

Problemele care au dus la căderea sistemelor de operare Windows ale Microsoft ar fi fost cauzate de o actualizare realizată de firma de software Crowdstrike. O actualizare a unui program al companiei – care produce sisteme antivirus – ar fi afectat funcționarea Windows. Compania spune într-una dintre actualizările de pe platforma de asistență că a identificat problema din spatele întreruperii masive globale de Windows și afirmă că a fost „implementată o soluție”. CrowdStrike a declarat că problemă care a provocat perturbări majore companiilor din întreaga lume „nu este un incident de securitate sau un atac cibernetic”.

Pana globală IT care a afectat vineri, 19 iulie, transporturi, media, bănci și companii de telecomunicații din întreaga lume nu este tratată ca un act malițios, a declarat pentru agenția Reuters o sursă din cadrul serviciilor de securitate ale guvernului britanic.

Aeroporturi și companii de transport

Aeroportul Internațional Chișinău a anunțat că sistemele sale informatice activează fără perturbări și nu au fost afectate de întreruperile serviciilor Microsoft din întreaga lume.

Totuși, unele companii aeriene au fost afectate pe segmentul sistemelor de rezervări ceea ce face mai dificilă procedura de înregistrare la zbor, și care poate genera rețineri pe motiv că procedura check-in-ului urmează a fi efectuată manual, a anunțat administrația Aeroportului, într-un mesaj pe Facebook.

Călătorii sunt îndemnați să consulte „tabloul online” al aeroportului pentru a verifica statutul zborului și să se prezinte la aeroport cu cel puțin 3 ore înainte de zborul planificat pentru a evita întârzierile la zbor.

În România, Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) transmite că din cauza acestei probleme a Microsoft - au fost afectate o cursă București-Istanbul a companiei Turkish Airlines și o cursă Ryan Air. Problemele au fost remediate, iar la ora 11:00 erau întârzieri, atât la plecări, cât și la sosiri, a spus purtătorul de cuvânt al Aeroportului pentru Europa Liberă România.

Aeroportul din Berlin și-a întrerupt toate zborurile până la ora 10.00, din cauza unei defecțiuni tehnice. După întrerupere, zborurile au început să fie reluate parțial.

Operatorul spaniol de transport aerian Aena a raportat un „incident” la nivelul sistemelor informatice din toate aeroporturile spaniole, care poate cauza întârzieri ale zborurilor.

Aeroportul Schiphol din Amsterdam, unul dintre cele mai importante noduri de transport aerian din Europa, a declarat că a fost afectat de o întrerupere cibernetică globală și a sfătuit călătorii să își contacteze companiile aeriene.

Cea mai importantă companie aeriană olandeză, KLM, a declarat că nu a putut gestiona zboruri vineri și că și-a suspendat majoritatea operațiunilor. Air France, compania mamă a KLM, a declarat că operațiunile sale au fost perturbate.

Turkish Airlines se confruntă cu probleme la emiterea biletelor, check-in și rezervări din cauza unei probleme tehnice globale la nivelul sistemelor sale informatice, a precizat compania într-o postare pe X.

Marii transportatori americani, printre care American Airlines, Delta Airlines și United Airlines, au efectuat opriri la sol vineri dimineață, invocând probleme de comunicare.

Un purtător de cuvânt al SAS a declarat că linia aeriană scandinavă se așteaptă la întârzieri.

Compania aeriană națională a Australiei, Qantas, și aeroportul din Sydney au declarat că avioanele au avut întârzieri, dar că încă zboară.

Pasagerii de pe aeroportul Edinburgh din Marea Britanie nu au putut utiliza vineri scanerele automate pentru permisele de îmbarcare, iar monitoarele de la punctul de securitate au afișat un mesaj care spunea „server offline”, a declarat un martor pentru Reuters.

Compania aeriană germană Lufthansa a transmis că este afectată în mică măsură de întreruperea sistemelor de comunicații IT.

La aeroportul din Düsseldorf, procesele de check-in și îmbarcare ale Eurowings au fost perturbate.

Aeroportul din Praga a fost și el afectat de întreruperea sistemului global de check-in utilizat de un număr mare de companii aeriene. Unele plecări sunt întârziate.

Aeroportul din Hong Kong a transmis că companiile aeriene afectate de întreruperea IT a companiei Microsoft au trecut la check-in manual, dar că operațiunile de zbor nu au fost afectate.

În Australia, zboruri au fost reținute la sol pe aeroportul din Sydney.

Cel mai mare terminal de containere din Polonia, Baltic Hub din orașul nordic Gdansk, este afectată, scrie BBC. Baltic Hub a cerut companiilor să nu trimită containere în port.

Bănci și finanțe

Cea mai mare bancă din Australia, Commonwealth Bank, a declarat că unii clienți nu au putut transfera bani din cauza întreruperii serviciului.

Mai multe birouri importante de tranzacționare a petrolului și gazelor din Londra și Singapore au avut dificultăți în executarea tranzacțiilor din cauza unei întreruperi cibernetice vineri, au declarat șase surse din industrie pentru Reuters.

- Capitec din Africa de Sud a declarat că plățile cu cardul, ATM-urile și serviciile aplicațiilor au fost complet restabilite în urma întreruperilor semnificative la nivel național legate de CrowdStrike.

- Vineri, platforma de informații și date Workspace a grupului LSEG a suferit o întrerupere care a afectat accesul utilizatorilor din întreaga lume, provocând perturbări pe piețele financiare.

Mass-media

Sky News, unul din cele mai importante canale de televiziune de știri din Marea Britanie, și-a întrerupt emisia vineri.

Radiodifuzorul de stat australian ABC a declarat că se confruntă cu o „întrerupere majoră a rețelei”, fără a oferi un motiv.

Programele Sky News Australia au fost și ele perturbate.

Servicii de urgență și asistență medicală

Un sistem de rezervări medicale utilizat de medicii din Anglia este offline, au declarat vineri oficiali din domeniul medical pe X, potrivit Reuters.

Mai multe spitale din Olanda au fost nevoite să își reducă operațiunile din cauza penei de curent, a raportat agenția de presă olandeză ANP.

În Australia, unele sisteme au fost afectate de pană, însă serviciile de urgență funcționau normal.

Departamentul de pompieri din Copenhaga a declarat pe X că se confruntă cu probleme în recepționarea alarmelor de incendiu transmise automat ca urmare a întreruperii, și a îndemnat populația să sune la 112 în caz de incendiu.

Clinica universitară germană din Schleswig-Holstein transmite că ambele spitale, din Kiel și Luebeck, sunt afectate de întreruperea IT.

Spitalele din nordul Germaniei și-au anulat operațiile elective programate pentru vineri, din cauza problemelor de IT. Îngrijirea pacienților și serviciile de urgență sunt menținute, a anunțat Clinica Universitară din Schleswig-Holstein.

Specialiștii se așteaptă la un impact „enorm”

Expertul Toby Murray de la Universitatea din Melbourne a declarat pentru AFP pentru că există indicii că problema a fost legată de un instrument de securitate numit CrowdStrike Falcon.

„CrowdStrike este o companie globală de securitate cibernetică și informații despre amenințări”, a explicat Murray.

„Falcon este ceea ce este cunoscut sub numele de platformă de detectare și răspuns la nivel de punct final, care monitorizează computerele pe care este instalat pentru a detecta intruziunile și pentru a răspunde la acestea”.

Jill Slay, cercetător în domeniul securității cibernetice la Universitatea din Australia de Sud, a declarat că impactul global al întreruperilor va fi probabil „enorm”.

Microsoft ia „măsuri de atenuare”

Microsoft a declarat că serviciul său de cloud Azure este afectat pentru unii clienți din centrul Statelor Unite. Sunt înregistrate „inclusiv eșecuri cu operațiunile de gestionare a serviciilor și conectivitatea sau disponibilitatea serviciilor”, a transmis compania.

Microsoft a declarat că a determinat cauza și lucrează pentru a o remedia și că ia „măsuri de atenuare” după problemele legate de servicii, relatează agenția de știri AFP.

Text, în baza informațiilor preluate de la Europa Liberă România, Reuters, AFP, AP, CNN și BBC.

Explozia, care nu a declanșat alarme de raid aerian, a avut loc la câteva ore după ce armata israeliană a confirmat că a ucis un comandant de rang înalt al milițiilor Hezbollah, susținute de Iran, în sudul Libanului.

„Este vorba despre un UAV (Vehicul Aerian Fără Pilot) mare, care poate zbura pe distanțe mari,” a declarat un oficial militar israelian jurnaliștilor, după atac. Oficialul nu a confirmat revendicarea atacului de către militanții Houthi din Yemen, dar a spus: „Nu excludem nici o posibilitate în acest moment.”

Atacul asupra Tel Aviv-ului ar putea să intensifice temerile cu privire la consecințele războiului din Gaza, deoarece militanții Houthi și alte grupări susținute de Iran sunt solidare cu grupul militant palestinian Hamas, considerat terorist în Occident și Israel.

Oficialul israelian a spus că armata încă investighează de ce drona nu a declanșat alarma. Informațiile inițiale sugerează că ea a fost identificată de sistem, dar sirenele nu au fost activate din cauza unei erori umane.

Armata a declarat că patrulele aeriene au fost sporite, pentru a proteja spațiul aerian israelian, dar a spus că nu a ordonat noi măsuri de apărare civilă. Însă primarul din Tel Aviv a declarat că orașul - centrul economic al Israelului - a fost plasat în stare de alertă ridicată.

Un purtător de cuvânt al militanților Houthi din Yemen, care, la fel ca Hezbollah, este susținută de Iran, a declarat că grupul a atacat Tel Aviv-ul cu o dronă și că va continua să „vizeze” Israelul în solidaritate cu palestinienii în războiul din Gaza.

• Citește și: În timp ce ostilitățile continuă în Gaza, în Israel se aud chemări la anchete interne
  

Într-un discurs televizat, purtătorul de cuvânt Yahya Saree a numit Tel Aviv-ul „o țintă principală” aflată „în raza noastră de acțiune."

El a spus că atacul a fost efectuat cu o nouă dronă, numită Yafa, care ar fi capabilă să „ocolească” sistemele de interceptare, fiind nedetectabilă de radare. „Operațiunea și-a atins obiectivele cu succes", a mai spus Saree.

Serviciile de urgență israeliene au declarat că trupul neînsuflețit al unui bărbat de 50 de ani a fost găsit într-un apartament în apropierea locului exploziei și că circumstanțele sunt investigate.

Patru persoane au fost duse la spital cu răni ușoare de schije și alte patru au fost tratate pentru șoc. Toți pacienții au fost ulterior externați, a mai declarat spitalul.

Imagini de la fața locului au arătat daune la o clădire situată în apropierea sediului ambasadei SUA din Tel Aviv.

• Te-ar putea interesa și: Nouă din zece locuitori din Gaza au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza războiului, potrivit ONU

Mass-media israeliană a declarat că fragmente dintr-o dronă de un tip utilizat pe scară largă de grupurile militare susținute de Iran în regiune au fost recuperate în apropiere.

Israelul are schimburi de focuri zilnice cu Hezbollah de-a lungul graniței sale nordice și în sudul Libanului de la începutul războiului din Gaza, provocând uneori temeri că s-ar putea deschide acolo un al doilea front.

Militanții Houthi și-au intensificat, de asemenea, atacurile împotriva Israelului și a țintelor occidentale, spunând că acționează în solidaritate cu palestinienii.

Israelul a invadat Fâșia Gaza în urma unui atac al militanților Hamas asupra sudului Israelului în octombrie anul trecut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ratificarea acordului a fost sprijinită de majoritatea parlamentară PAS, dar opoziția comunistă și socialistă s-a opus, spunând că terenul este „vândut la un preț de nimic”, iar în urma votului a părăsit sala de ședințe.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a spus în ședința parlamentului că prețul terenului pe care îl va achita Statele Unite este de 18 milioane de euro, la care se adaugă alte sume pentru compensarea unor proprietari privați care au proprietăți amplasate pe teritoriul fostului stadion și care urmează a fi expropriați, printr-o lege separată.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul spune că va construi un nou stadion republican la Stăuceni

În timp ce vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Bătrîncea, a spus că prețul terenului ar fi fost negociat „netransparent”, susținătorii acordului au vorbit despre sprijinul constant al Statelor Unite pentru R. Moldova, inclusiv financiar.

Tranzacția a fost negociată îndelung. Parlamentul i-a dat undă verde printr-o lege adoptată în 2018, iar un prim acord a fost semnat în 2019. Statele Unite spuneau atunci că vor investi în total peste 250 de milioane de dolari pentru a construi noua ambasadă, inclusiv oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și altele. Dar legea a fost abrogată în decembrie 2020 de către o majoritatea informală a socialiștilor, a fostului Partid Șor și fostului Partid Democrat, care a votat ca terenul să fie repus în proprietatea statului.

Stadionul vechi a fost demolat în 2007 de guvernarea comunistă de atunci, iar între timp terenul este revendicat de artiști, performeri și activiști, care spun că ridicarea ambasadei acolo ar distruge elemente de patrimoniu, ca porțile istorice al stadionului, și cer ca în acel spațiu să fie amenajat un parc.

• Vezi și: Guvernul aprobă acordul privind vânzarea terenului fostului Stadion Republican către SUA

Ministrul Prodan a mai spus în plenul parlamentului că proiectul va duce la asanarea întregii regiuni a fostului stadion, aflat „în paragină”.

Ambasada americană a spus mereu că orice nouă construcție pe acest teren va respecta semnificația lui culturală și istorică, iar prin acordul reîncheiat acum Statele Unite își asumă angajamentul de a renova și repara porțile istorice ale stadionului și să rezerve o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale.

Negocierile dintre SUA și R. Moldova pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei au început în 2008, la un an de la demolarea fostului Stadion Republican. În 2015, SUA au formulat prima solicitare oficială către guvernul moldovean în privința acestui teren, un prim acord fiind semnat în iulie 2019 (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul a făcut declarația la Chișinău pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir împreună cu premierul Dorin Recean.

Bolea care a iritat agricultorii anul trecut prin propunerea de a se specializa pe culturi în funcție de clima din regiunea în care se află a spus că estimările anunțate de el despre semănăturile compromise au fost făcute de cercetătorii agricoli în urma unor studii pe teren.

Un grup de specialiști trebuie să pregătească în următoarele două săptămâni recomandări despre culturile și soiurile cu risc redus „care vor permite sectorului să facă față schimbărilor climatice, care de la an la an se accentuează în mod extraordinar”, a mai spus ministrul.

• _{Citiți și: Ce cred fermierii despre „revoluția” anunțată de ministrul Agriculturii}

Bolea nu a precizat câte hectare de semănături au fost compromise. El i-a chemat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

În 2023, Bolea a recomandat ca activitatea fermierilor să fie specializată în funcție de regiuni, sugerând că agricultorii din nordul țării își pot orienta afacerile spre sectorul de procesare, cei din centru – spre procesare și vinificație, iar cei din sud – spre cultivatul de fructe sâmburoase, struguri tehnici și oierit.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința sa săptămânală, cabinetul de miniștri de la Kiev a aprobat proiectul de modificare a legii bugetului pentru 2024, majorând cheltuielile destinate apărării cu 495,3 miliarde de hrivne (11,9 miliarde de dolari), au anunțat oficiali guvernamentali și parlamentari.

Actualul buget ucrainean prevede cheltuieli pentru apărare de aproximativ 1,7 trilioane de hrivne. Înainte de a intra în vigoare, modificările mai trebuie să fie aprobate de parlament și semnate de președintele Volodimir Zelenski.

Guvernul a propus, de asemenea, o creștere a impozitelor și altor contribuții - de la taxa de război plătită acum de cetățeni până la impozitele pentru unele importuri și creșterea accizelor la carburanți.

„Războiul la scară largă se află acum în al treilea an, iar nevoile în sectorul securității și apărării sunt în creștere”, a explicat Ministerul Finanțelor într-o declarație.

Ministerul a precizat că modificările propuse sunt „cea mai blândă opțiune posibilă” pentru a finanța nevoile militare suplimentare, adăugând că numai aproximativ o treime din acestea ar fi acoperită de creșterile de taxe.

• Te-ar putea interesa și: NATO: Comanda pentru Ucraina din Germania va intra în funcție în septembrie

Cheltuielile de apărare ale Kievului continuă să crească, deoarece guvernul a lansat o nouă campanie de consolidare a eforturilor de mobilizare și de aducere a mai multor trupe proaspete pe linia frontului. Ucraina se concentrează, de asemenea, pe construirea industriei interne de producție a armamentului.

Pentru a putea direcționa mai multe fonduri către armată, guvernul a propus diverse majorări de taxe, planificând să obțină venituri suplimentare de 140 de miliarde de hrivne.

Executivul solicită parlamentului să ia în considerare o creștere a impozitului de război pentru persoanele fizice de la 1,5%, cât este în prezent, până la 5%.

Propunerile ministerului Finanțelor publicate de mai mulți deputați arată că guvernul intenționează să extindă numărul de întreprinderi eligibile pentru plata impozitului de război prin includerea întreprinzătorilor individuali, a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.

• Vezi și: Lipsa de arme și muniții a Ucrainei a deschis o fereastră de oportunitate pentru Rusia. Acum, Kievul încearcă să o închidă

De asemenea, ministerul intenționează să obțină circa 362 de miliarde de hrivne prin reducerea economiei subterane și a nivelului datoriei interne.

Totodată, guvernul dorește să reducă cheltuielile bugetare planificate pentru anul acesta cu 65,7 miliarde de hrivne, inclusiv prin economii la plata datoriei externe.

Roksolana Pidlasa, șefa comisiei parlamentare pentru buget, a declarat că deputații vor analiza amendamentele în viitorul apropiat.

Cheltuielile sociale și umanitare ale Kievului depind de ajutorul financiar internațional. Guvernul ucrainean a primit aproximativ 89 de miliarde de dolari de la partenerii săi occidentali sub formă de ajutor financiar de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te