La Paris a avut loc ieri o masa rotunda pe tema negocierilor în legatură cu soluționarea conflictului transnistrean. Masa rotundă a fost organizată de un subcomitet al Adunării Parlamentare a Consiliului Europene și la ea au participat reprezentanți ai Moldovei si ai Tiraspolului. Inainte de aceste convorbiri, care s-au purtat fără prezența presei, liderul autorităților nerecunoscute transnistrene Vadim Krasnoselski spunea că delegația Tiraspolului va folosi prilejul pentru a discuta din nou despre independența regiunii. Un punct de vedere al evoluțiilor în negocierile de reglementare a chestiunii transnistrene într-un interviu cu expertul Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control.
Europa Liberă: Vorbim despre dosarul transnistrean și enigmele, misterul care mai planează asupra acestui dosar. Actorii implicați în soluționarea problemei transnistrene spun că nu pierd speranța că această reglementare transnistreană odată și odată va avea și final. Începutul acesta de an ce noutăți aduce?
Ion Leahu: „Mie îmi pare că în structurile europene a apărut această idee, încă nu convingere, nici pe departe nu convingere, dar o viziune care nu este deloc favorabilă Chișinăului. Probabil că și în Consiliul Europei, și în Uniunea Europeană se coace o idee că, cu aportul Rusiei, s-ar putea ajunge la o soluționare a acestui conflict, ca el să fie scos de pe agenda instituțiilor europene.”
Europa Liberă: Iar soluționarea, în primul rând, înseamnă un statut pentru această regiune din stânga Nistrului?
Ion Leahu: „Probabil, da. Eu gândesc că este vorba de ceva gândit între Moscova și capitalele europene de tipul proceselor de la Mezenberg, numai că atunci doamna Merkel cu Medvedev totuși vedeau o variantă – reintegrarea Republicii Moldova…”
Europa Liberă: În baza unei confederații, așa s-a zvonit atunci că ar fi soluția cea mai potrivită care ar împăca spiritele de pe ambele maluri?
Ion Leahu: „Știți, acum aceasta e… Fie și confederație. Important e faptul că și Medvedev, dar în special doamna Merkel, ei vedeau soluționarea prin integrarea Republicii Moldova, prin crearea unui caz juridic, politic, economic etc. ca republica să fie integră. La momentul de față, analizând toate evenimentele care se produc, mie mi se pare că Europa a decis că fie oricum o fi, important e să primească o garanție serioasă că în regiunea respectivă, în punctul acesta de pe harta europeană, nu vor fi evenimente care ar putea să provoace conflicte mai mari, conflicte regionale. Și, drept dovadă…”
Europa Liberă: Deci, ați lăsat să se înțeleagă că, indiferent de interesul național pe care l-ar avea autoritățile Republicii Moldova, problema trebuie cu orice preț soluționată?
Ion Leahu: „Da. Și eu o să încerc să argumentez lucrul acesta. Dacă ați observat, totul s-a pornit de la ultimele luni ale anului 2017, când Chișinăul pe neașteptate a acceptat mai multe cedări. Mai mult ca atât, la conferința finală de la Viena s-a decis că și în 2018 să fie continuată soluționarea așa-numitelor probleme social-economice care vizează interesele populației simple. Adică – plăcuțele, circulația trenurilor prin stația Slobodca; adică, soluționarea problemei cu libertatea circulației și, ceea ce e foarte important pentru Transnistria, identificarea unui mecanism de implementare a deciziilor abordare, care să excludă pentru Moldova posibilitatea de a se eschiva de la realizarea acestor decizii.
Deci, vedeți, însăși logica acestor hotărâri, acestor abordări indică faptul că actorii implicați în problema vizată strâng Moldova cu spatele la gard. O pun tot mai mult și mai mult în situația în care de Moldova puțin ce depinde. Și iată dacă avem în 2017 implicarea numai a actorilor tradiționali, ianuarie 2018 a început cu un pas absolut neașteptat – pentru prima dată, în ultimii 15 ani, Consiliul Europei a manifestat și el interes față de problema respectivă. Mai mult ca atât, a invitat la Paris reprezentanții părților implicate în conflict, ceea ce în genere nu a fost niciodată pentru Consiliul Europei. Transnistria, în calitate de parte egală cu Chișinăul, a participat la această întrunire.”
Europa Liberă: Dvs. știți prea bine că atât Estul, cât și Vestul deseori au sugerat guvernării de la Chișinău că, în primul rând, trebuie să existe un consens între cele două părți – Chișinău și Tiraspol. Negociatorii-șefi, dar și puterea politică trebuie să cadă de acord asupra soluționării mai multor probleme. De ce nu se deschide coșul politic, cel care prevede elaborarea și oferirea unui statut regiunii transnistrene?
Ion Leahu: „Partenerii noștri europeni așteaptă de la noi pașii decisivi. Și în momentul în care Chișinăul ar fi spus în mod categoric că, ori discutăm problemele incluse în coșul trei, problemele politice, problemele ce vizează statutul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova, ori în genere nu discutăm nimic, probabil că atitudinea ar fi fost alta.
Din moment ce Chișinăul a acceptat patinarea pe calea aceasta de soluționare a unor probleme mici, mai puțin importante, așa-numiții pași mici care în fond, de zeci de ori probabil am spus, inclusiv și aici, la microfonul acesta, ele nu au nimic cu reglementarea, cu identificarea soluțiilor pentru găsirea acestui statut al Transnistriei. Toți au acceptat. Vreți voi așa, și nouă ni-i foarte bine, mergem treptat, cu pași mici, important este că la finele anului avem ce pune în coșul nostru, că noi am rezolvat, începând cu funicularul de la Râbnița și terminând cu alte lucruri foarte și foarte mărunte. Și ați observat, 2016-2017, când Chișinăul a refuzat, totuși, să se întâlnească în formatul „5+2”, asta foarte mult a deranjat și Bruxelles-ul, și alte structuri, în afară de Viena.”
Europa Liberă: Ce trebuie să facă, în aceste condiții, Chișinăul? Există și un nou negociator din partea Chișinăului în cadrul procesului de negocieri. Ce îi stă în puteri și ce ar trebui să întreprindă guvernarea?
Ion Leahu: „Chișinăului îi stă foarte puțin în puteri și cu cât mai mult timp trece, cu atât se îngustează aceste posibilități. Eu sunt ferm convins că și evenimentele de la sfârșitul anului 2017, și evenimentul de ieri de la Paris, întrunirea în cadrul Comitetului pentru problemele conflictului al Consiliului Europei, ele sunt inspirate din același centru, de la Moscova, de pe piața Smolensk, unde stă dl Serghei Lavrov. Ei au foarte și foarte buni prieteni în toată Europa. Nu a reușit Italia să obțină președinția în OSCE, când Frattini a fost numit…”
Europa Liberă: Franco Frattini, fostul ministru de Externe al Italiei.
Ion Leahu: „Franco Frattini, da, fostul ministru de Externe al Italiei, un prieten foarte bun al lui Serghei Lavrov , a fost numit în funcția de reprezentant al OSCE…”
Europa Liberă: Al președinției OSCE pentru reglementarea transnistreană.
Ion Leahu: „Da. La ședința de ieri, nu știu ocazional sau nu, dar a fost invitat și reprezentantul Vienei, reprezentantul fostului președinte al OSCE, care și-a manifestat interesul.”
Europa Liberă: Austria, care a deținut președinția până la finele lui 2017 în OSCE.
Ion Leahu: „Care și acum declară oficial că, fără implicarea masivă a Federației Ruse, reglementarea transnistreană nu este posibilă.”
Europa Liberă: Și aceasta se întâmplă pe fundalul unor relații neprietenoase între Chișinău și Moscova?
Ion Leahu: „Ele au atins cel mai jos nivel de relații posibile între două state.”
Europa Liberă: Și cum ar fi posibil să propui o soluție pentru reglementarea transnistreană, dacă cooperarea moldo-rusă e la cel mai jos nivel?
Ion Leahu: „Propui o soluție care îți e convenabilă ție. Rusia este unicul stat din cele 47 membre ale Consiliului Europei care este monitorizată.”
Europa Liberă: De către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Ion Leahu: „Și evident că n-o aranjează acest statut, în special în ajunul alegerilor prezidențiale din Rusia. Plus la aceasta, sancțiunile care sunt și care neapărat vor mai fi la fel afectează acest stat. Și repet: de ce să nu revină la o altă variantă a procesului de la Mezenberg, când Rusia propune o soluție de rezolvare? Rezolvă această problemă și, în același timp, Uniunea Europeană, fiind satisfăcută de acest pas și mulțumitoare față de Rusia, ridică sancțiunile, ridică monitorizarea.”
Europa Liberă: Dle Leahu, dar știți că de mult timp se discută, ce ar face Republica Moldova, dacă Moscova și Occidentul propun rezolvarea problemei transnistrene? Cât de pregătită este puterea de la Chișinău pentru reintegrarea celor două maluri ale Nistrului?
Ion Leahu: „Analizând ceea ce se întâmplă în procesul respectiv, eu mă tem că Moldova degrabă n-o să fie întrebată. Ce propune Tiraspolul ca soluție pentru implementarea neapărată a deciziilor care vor fi adoptate în procesul de reglementare? Ca Moldova nici să nu fie întrebată – odată ce decizia este adoptată, ea se realizează în mod automat. Deci, repet încă o dată: Moldova cam este înlăturată din procesul de luare a deciziilor. Și iată situația de ieri. Eu nu știu ce discurs a avut doamna Lesnic, nu știu, sper că a fost…”
Europa Liberă: Noua negociatoare a Republicii Moldova?
Ion Leahu: „Noua negociatoare, noua viceprim-ministru în problemele reglementării transnistrene. Nu știu, dar aș vrea să cunosc. Sper că a fost unul echilibrat și unul serios, care ar fi demonstrat într-o măsură oarecare cine totuși este principalul în procesul de negocieri. Însă faptul că reprezentanților Tiraspolului le-au permis să se pronunțe referitor la istoricul conflictului, la modul pe care îl văd ei de reglementare și n-am văzut încă nicio replică la vreo agenție de știri, înseamnă că totuși cineva e dispus să țină cont de această poziție.”
Europa Liberă: Dar Dvs. vă este clar cum vede Tiraspolul reglementarea transnistreană?
Ion Leahu: „Da, evident – divorțul civilizat. Și toate evenimentele care se produc, inclusiv aceste cinci poziții protocolare care au fost semnate, mie îmi pare că se aranjează în următoarea schemă – divorțul de obicei se produce în felul următor: mai întâi la organele de justiție are loc actul juridic de divorț, apoi se împarte averea. La noi o să fie puțin altfel – mai întâi o să se împartă averea și când de acum n-o să aibă ce împărți, când o să fie clar că teritoriile acestea sunt separate, o să aibă loc actul juridic de separare.”
Europa Liberă: Și dacă se produce acest divorț despre care vorbiți Dvs., divorțul între cele două maluri ale Nistrului, care e soarta regiunii transnistrene?
Ion Leahu: „Care e soarta regiunii transnistrene? Aceea pe care o are și astăzi. Practic, situația de facto o să fie de jure. Este stat aparte, trebuie să deschidem ochii…”
Europa Liberă: Nimeni n-o să-l recunoască, așa cum n-au făcut-o pe parcursul celor 26 de ani.
Ion Leahu: „Doamnă Valentina, nimeni nu era pregătit și nici dispus să
Transnistria este într-o situație cu mult mai avantajoasă din moment ce nimeni nu așteaptă izbucnirea unui conflict armat...
recunoască suveranitatea regiunii Kosovo, însă au recunoscut-o, până la urmă, au recunoscut-o. Dar Transnistria, spre deosebire de Kosovo, este într-o situație cu mult mai avantajoasă din moment ce propriu-zis de la Transnistria nimeni nu așteaptă izbucnirea unui conflict armat.”
Europa Liberă: Și chiar credeți că Ucraina o să tacă, nu o să intervină, nu are un cuvânt de spus?
Ion Leahu: „Ucraina e într-atât de înglodată în problema regiunilor Donețk, Crimeea, că ea foarte bine își dă seama că, din moment ce Rusia va da garanții Europei că aici o să fie pace, asta o să fie garanție și pentru Ucraina. Și Ucraina n-o să intervină.”
Europa Liberă: Dar Rusia va da garanții…
Ion Leahu: „Eu gândesc că da.”
Europa Liberă: …că aici, în zonă, unde e și regiunea transnistreană, separatistă, unde e Republica Moldova, Rusia poate garanta securitate, stabilitate?
Ion Leahu: „Eu gândesc că acesta este punctul principal al târgului care are loc în culise în jurul acestei probleme.”
Europa Liberă: Ce le sugerați guvernanților Republicii Moldova?
Ion Leahu: „Guvernanții nu prea au nevoie de opinia mea. În mod conștient, ei fac ceea ce fac și eu numai le doresc…”
Europa Liberă: În ce scop fac ceea ce fac?
Ion Leahu: „Doamnă Valentina, eu sper mult ca cetățean al Republicii Moldova că totuși ceea ce se face se face înspre binele Republicii Moldova, înspre realizarea planului de integrarea europeană care este semnat, care este în vigoare. Dl Iurie Leancă este numit viceprim-ministru pentru integrarea europeană și eu sper că acțiunile despre care vorbim noi astăzi fac parte din acest plan. Sper.”
Europa Liberă: Adică, Moldova, pe calea integrării europene fără Transnistria?
Ion Leahu: „Sunt două variante. Poate să fie și fără Transnistria, dar poate să fie și cu Transnistria. Cel puțin, ea poate să meargă împreună cu Moldova, dar ca parte separată. Faptul că și în 2018 Bruxelles-ul n-a ridicat preferințele individuale pentru Tiraspol în relațiile comerciale…”
Europa Liberă: Da, prevederile Acordului de Asociere care include și Acordul de Liber Schimb rămân valabile pentru regiunea transnistreană, pentru agenții economici de acolo.
Ion Leahu: „Și nu i-a impus schimbarea sau modificarea legislației economice spune despre aceea că totuși ei sunt gata să închidă și mai departe ochii la multe lucruri.”
