Procurorul general, Eduard Harunjen și guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, nu au dat curs invitației de a participa la ședința Consiliul Suprem de Securitate convocat azi de preşedintele Igor Dodon într-o nouă componenţă. Din Consiliu au fost excluşi premierul Pavel Filip, ex-spicherul Andrian Candu şi mai mulţi miniştri din cabinetul Filip. Aceştia au fost înlocuiţi cu premierul Maia Sandu, preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, ministrul de interne Andrei Năstase, şi alţi membri ai cabinetului Sandu. La şedinţa Consiliului au fost luate mai multe decizii, inclusiv a fost anulat decretul semnat de Pavel Filip privind dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate pe 6 septembrie.
Președintele Dodon a calificat drept „arbitrare și contrar normelor constituționale” recentele hotărâri ale Curţii Constituţionale, inclusiv cea de-al împuternici pe premierul Pavel Filip să dizolve Parlamentul, ceea ce servește drept temei de a anula decretul semnat duminică de Filip şi publicat deja în Monitorul Oficial.
La scurt timp după ședința Consiliului Suprem de Securitate, Curtea Constituţională a emis un comunicat în care regretă „atacurile vehemente la adresa sa și condamnă presiunile politice la care este supusă în ultimele zile”. Orice influență sau ingerință din partea clasei politice din ţară sau din exterior este inadmisibilă și trebuie tratată ca un atac asupra Constituției, se mai spune în comunicat.
Comisia de la Veneția a anunţat marți că va examina pe 21 iunie recentele decizii ale Curţii Constituţionale moldovene, inclusiv cea cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului, care au şi declanşat dualitatea puterii la Chişinău.
Un alt subiect discutat în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate a fost investigarea fraudei bancare. Şeful statului a cerut prezentarea urgentă a raportului Kroll 2. Iar Guvernul şi Parlamentul auprimit împuternicirea să se adreseze direct companiei Kroll pentru a obţine detalii despre investigaţiile privind crima financiară de proporții. Igor Dodon a cerut şi comunităţii internaţionale să se implice în investigarea fraudei bancare ce a făcut faimă proastă R. Moldova.
„Atenţionăm angajaţii organelor de investigaţie şi de anchetă despre responsabilitatea personală în cadrul distrugerii sau dispariţiei probelor pe infracţiunile şi cauzele penale legate de frauda bancară. Există informaţii că se lichidează, se sigilează probele pe mai multe infracţiuni şi se scot din instituţiile de stat.”
Există informaţii că se lichidează probele...
Dodon a mai cerut instituţiilor care urmăresc în regim online transferurile bancare mai mari de 50 de mii de lei - BNM şi Serviciul spălarea banilor - să informeze zilnic despre fluxurile de mijloace financiare.
„În adresa Președinției, în adresa membrilor Consiliului Suprem de Securitate, parvin informaţii că cei care au pierdut guvernarea şi urmează în scurt timp să devină istorie sau o parte din opoziţia parlamentară, în regim de urgenţă scot mijloace băneşti din R. Moldova. Această informaţie se confirmă prin diverse surse. Pentru a preîntâmpina aceste scheme noi din numele Consiliului Suprem de Securitate solicităm să fim informați.”
Îngrijorările expuse de preşedintele Igor Dodon au fost calificate drept neadevăruri de vicepreşedintele PD, Vladimir Cebotari:
„Domnul Dodon nu face decât să fie conflictual în toate declaraţiile sale din ultimul timp, să inventeze în fiecare zi diferite scenarii din ce în ce mai sumbre despre ceea ce s-ar întâmpla.”
Cebotari a mai precizat că decretul semnat de Pavel Filip privind dizolvarea Parlamentului a produs deja efecte juridice şi nu mai poate fi anulat. Iar singurul guvern legitim acum ar fi cel în exerciţiu condus de Filip. PD l-a ameninţat pe Igor Dodon cu demiterea din funcţie, acuzând şeful statului că ar fi încălcat Constituţia şi că ar acţiona în interesele altui stat, inclusiv atunci când a condiţionat formarea unei majorităţi cu democraţii prin federalizarea ţării.
Pe de altă parte, vicepremierul rus Dmitri Kozak, care s-a aflat săptămâna trecută la Chişinău, a declarat pentru cotidianul kommersant.ru că inițiatorul reglementării conflictului transnistrean prin federalizarea a fost chiar liderul PD, Vlad Plahotniuc.
PD l-a ameninţat pe Igor Dodon cu demiterea...
Această condiție ar fi fost una din patru propuneri avansate de PD pentru a forma o coaliţie cu PSRM.
PD şi-a reiterat azi invitaţia adresată partidelor parlamentare de a se aşeza la masa de dialog pentru a depăşi criza politică. PSRM şi ACUM au avansat însă câteva condiţii.
„Eliberarea imediată a tuturor instituţiilor statului. Retragerea persoanelor agresive din jurul clădirilor guvernului şi asigurarea accesului noului cabinet de miniştri la locurile de muncă. Trei – încetarea oricăror presiuni şi ameninţări asupra funcţionarilor publici şi asupra cetăţenilor.
După îndeplinirea acestor condiţii obligatorii dialogul poate continua doar aici în Parlament”, a spus premierul Maia Sandu.
Susţinătorii PD continuă să protesteze în corturi așezate în jurul Guvernului, a tuturor ministerelor, la sediile Procuraturii Generale şi a Curții Constituţionale îngrădind accesul în aceste instituţii funcţionarilor numiţi de noul guvern. Cu întârziere de câteva zile, marți au fost investiţi în funcţie şi au depus jurământul cei trei membrii ai guvernului Sandu care locuiesc în străinătate şi anume Vadim Brânzan, ministru al Economiei, Natalia Gavrilița, ministru al Finanțelor şi Nicolae Popescu, ministrul de externe.