Președintele Igor Dodon a dorit să pună punct astfel unui subiect intens dezbătut în societate care a pornit de la managerii din sănătate, potrivit cărora marea majoritate a cadrelor medicale, din totalul de peste 400 de persoane, s-au contaminat în afara spitalelor sau a serviciului de pe ambulanță. Ministerul Sănătății a spus, într-o primă fază, că vor beneficia de această primă doar 29 de doctori.
În altă ordine de idei, Igor Dodon a anunțat că statul va acoperi dobânzile bancare în cazul agenților economici care i-au credite pentru a plăti salariile angajaților, majoritatea trimiși acasă pentru a preveni răspândirea contaminărilor.
Dar cât ar putea costa aceste măsuri și de unde ar putea lua bani autoritățile?
Confruntate cu un val de critici dinspre angajații sistemului medical cărora li s-a retras dreptul de a obține o indemnizație compensatorie dacă au luat virusul, autoritățile au anunțat, prin declarația președintelui Igor Dodon, că bat în retragere. Șeful statului a reproșat demnitarilor din executiv că au pervertit inițiativa sa de acorda indemnizația tuturor funcționarilor din prima linie.
Efectul demotivant e la vedere. Medici, polițiști, polițiști de frontieră critică guvernanții că nu vor să facă teste printre cei din prima linie inclusiv pentru a nu le achita acel ajutor unic promis. În același timp, ei ar fi nevoiți să-și plătească din banii lor testele pentru a nu-i expune pe cei apropiați.
Pe rând, ministrul sănătății, premierul, primarul Chișinăului și președintele țării au promis testare gratuită și chiar majorări de salarii pentru cei din sănătate. Șeful statului Igor Dodon a dorit să pună punct acestui subiect.
Ajutorul unic l-ar putea pretinde peste 430 de cadre medicale infectate, plus circa 50 de polițiști, la care s-ar putea adăuga alți funcționari de stat. Un calcul estimativ arată că în acest scop ar urma să fie alocate în jur de 8 milioane de lei. Dar măsura conține multe necunoscute, ținând cont de felul în care o va pune în aplicare executivul, afirmă economistul Viorel Gîrbu, mai ales că numărul celor contaminați nu se cunoaște cu exactitate.
În cazul creditelor oferite agenților economici, pentru care statul își asumă dobânzile, împrumuturi ce nu trebuie să depășească valoarea pentru trei luni a fondului de salarizare și care ar urma să meargă pentru plata lefurilor sau alte mijloace circulante, la fel calculele experților sunt foarte generale. La modul teoretic, ținând cont de fondul de salarizare, numărul de potențiali beneficiari și rata dobânzilor la credite, un calcul estimativ făcut de Viorel Gârbu arată că numai lunar statul ar urma să suporte 30 de milioane de lei pe aceste dobânzi. Dar cifra este departe de realitățile moldovenești, precizează expertul, foarte multe întreprinderi nu-și pot permite accesarea împrumuturilor.
„Nu cred că mulți agenți economici se vor aventura să ia credite pentru salarizare fiindcă este riscant. Creditul e credit, creditul nu e grant. Deci aici e diferență de abordare. Dacă vom face referință la economiile puternice, precum economia Germaniei sau economia americană, sau a Marii Britanii etc., aceste state alocă 5% din PIB și mai mult pentru revigorare economică. Banii se alocă oricui cere, fără prea multă birocrație, și oferă granturi, nu oferă credite. Or, în Republica Moldova, chiar dacă oferă această facilitate, nu cred că businessul va dori să ia credit. Iarăși e o metodă foarte ingenioasă de a fugi de responsabilitate”.
Premierul Ion Chicu a vorbit duminică seară despre sporuri salariale pentru cei din sănătate și chiar o majorare de 10% începând cu 1 aprilie, precizând că acum Ministerul Finanțelor face calculele de rigoare. Întrucât datele statistice diferă mult, Sergiu Gaibu de la Centrul analitic Expert Grup a modelat o situație în care sistemul de sănătate are în jur de 30 de mii de angajați cu un salariu mediu în jur de 5 mii de lei. Respectiva majorare de 10% pe care o au în gând autoritățile ar însemna, potrivit lui Sergiu Gaibu, circa 230-250 de milioane de lei pe an suplimentar la bugetul actual. Din unde ar urma să fie acoperite aceste majorări? Economistul spune că există suficiente opțiuni de economisire pe interiorul sistemului.
„Nu e vorba numai de personal, e vorba și de cheltuieli, fiindcă faptul că ei sunt ineficienți asta înseamnă că trebuie mai mult timp, să consumi materiale, să crești calitatea serviciilor... Dacă crește calitatea serviciilor, vine și dorința oamenilor de a plăti asigurarea medicală. Acum mulți pacienți se duc în privat din cauza că statul prestează foarte rău serviciile și anevoios, timp consumă. Dacă ei ar deveni mai eficienți, mai multe persoane ar veni la sectorul public, inclusiv se va schimba și atitudinea față de asigurarea medicală”.
Deputatul de opoziție Dumitru Alaiba, reprezentând Partidul Acțiune și Solidaritate, la fel este convins că statul poate găsi fără mari eforturi bani pentru majorarea salariilor medicilor. El propune amânarea sau suspendarea licitațiilor care nu sunt urgente, de genul achiziționării unor softuri pentru instituții publice, reparații de clădiri sau amenajare de parcuri cu havuzuri și flori, parcurile oricum fiind închise. În plus, economii s-ar putea face de pe contul eliminării factorului de corupție, adaugă Alaiba.
„Toți medicii care în perioada asta merg la serviciu trebuie să primească salarii mult mai decente. Nu e suficient să-i dai pur și simplu o compensație pentru că s-a infectat și La revedere. Eu sunt convins că bani în țara noastră sunt și mai mult ca atât pot fi găsiți, în primul rând din sistem. Dacă să oprim toate schemele și delapidările, bani se vor găsi și cred că așa am economisi și am proteja și interesul public mult mai bine, pentru că foarte multe prostii se cumpără an de an, doar că acum nu se mai poate chiar așa, în perioada în care oamenii riscă cu viața și cu siguranța lor și a familiilor lor”.
