Ştiri
Copiii refugiați ucraineni învață gratuit limba română
280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu primăria Chișinău.
Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii. Cursurile sunt susținute de profesori de limbă română.
Pentru desfășurarea acestui program, școlile au fost dotate cu echipament tehnic modern, precum proiectoare, laptopuri, imprimante și table interactive. De asemenea, cu suportul organizațiilor internaționale a fost cumpărat mobilier pentru sălile de studiu.
„Programul este foarte important, având în vedere numărul mare de refugiați ucraineni care beneficiază de protecție temporară în Chișinău, printre care și 8.333 de copii. Învățarea limbii române reprezintă un aspect esențial al procesului de integrare, care le oferă copiilor și adulților posibilitatea de a se adapta mai ușor la viața din Republica Moldova”, a spus viceprimara responsabilă de domeniul educației din municipiul Chișinău, Angela Cutasevici.
- Te-ar putea interesa și: Refugiați din Ucraina vor învăța în limba lor maternă la Chișinău: „Suntem recunoscători că Moldova ne primește copiii”
Potrivit informațiilor oferite anterior Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Casa Albă: Rusia nu a reușit să submineze alegerile din Moldova. Moscova respinge acuzațiile de imixtiune
Rusia nu a reușit să submineze alegerile prezidențiale din Republica Moldova, inclusiv referendumul constituțional proeuropean, a declarat luni purtătorul de cuvânt pe probleme de securitate al Casei Albe, John Kirby.
Moscova „a lucrat activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea europeană a acesteia”, însă „Rusia nu a reușit - după cum demonstrează rezultatele -, democrația moldoveană este puternică”, a declarat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, citat de AFP și Reuters.
Săptămâna trecută, Casa Albă a avertizat că Rusia ar încerca să submineze alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. În ultimele luni, Moscova „a alocat milioane de dolari” pentru „finanțarea partidelor preferate de Rusia și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”, a declarat, pe 15 octombrie, John Kirby.
Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind implicarea în alegerile din Moldova.
Luni, 21 octombrie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia „a fost acuzată fără dovezi” de amestec în afacerile interne ale Moldovei.
Zaharova a acuzat, la rândul său, partenerii occidentali ai puterii de la Chișinău de „amestec în procesul electoral”, inclusiv prin „numeroase vizite ale politicienilor din UE” în Moldova și „agitație deschisă în favoarea actualei conduceri moldovene și a așa-numitului său proiect european”.
La începutul lunii octombrie, poliția și procuratura moldoveană au spus că au destructurat o rețea creată și finanțată din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor. Potrivit anchetatorilor, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.
Cu trei zile înainte de alegerile din 20 octombrie, poliția a spus că a identificat peste 100 de tineri care ar fi fost antrenați în Rusia și țări balcanice în tactici de destabilizare, ca parte a unui presupus plan de tulburări postelectorale pus la cale și finanțat de oligarhul fugar Ilan Șor.
Josep Borrell și Comisia Europeană: „Poporul Republicii Moldova și-a exprimat dorința de a-și ancora viitorul în UE”
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, și Comisia Europeană au emis o declarație comună în care salută rezultatele referendumului proeuropean din Republica Moldova, care a trecut la limită, și condamnă ceea ce au numit tentativele Rusiei de a submina procesul electoral.
„Rusia și reprezentanții săi au încercat să submineze activ procesul democratic și electoral din Republica Moldova. Cu toate acestea, exprimăm felicitări autorităților moldovene pentru organizarea cu succes a alegerilor și a referendumului constituțional”, se spune în textul publicat pe site-ul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS).
Rezultatele preliminare ale referendumului arată că 50.39% din alegători au răspuns „Da” la întrebarea dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării țării la Uniunea Europeană.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și Comisia Europeană au salutat „rezultatele referendumului constituțional, în care poporul Republicii Moldova și-a exprimat dorința de a-și ancora viitorul în UE”.
Declarația comună menționează și constatările preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor, potrivit cărora „concurenții și-au desfășurat campania liber într-un mediu caracterizat de preocupări privind interferența străină nelegitimă și eforturi active de dezinformare”.
„Potrivit raportului publicat de BIDDO al OSCE, organele de drept, numeroși actori internaționali și societatea civilă au afirmat că Republica Moldova este ținta unui „război hibrid” în curs de desfășurare, dirijat din străinătate, care include diverse forme de interferență manipulatoare pentru destabilizarea țării, finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice”, notează declarația citată.
Uniunea Europeană va urmări îndeaproape evoluțiile din timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2025, precizează comunicatul.
„Ne-am angajat să sprijinim în continuare dezvoltarea democratică, reformele și creșterea economică a Republicii Moldova, precum și consolidarea rezilienței Republicii Moldova, în special pe calea sa”, se mai spune în declarația comună a șefului diplomației UE, Josep Borrell, și Comisiei Europene.
Rusia a expulzat aproape 86.000 de migranți în șase luni
Aproximativ 86.000 de migranți au fost expulzați din Rusia în prima jumătate a anului 2024 - mai mulți decât în tot anul 2022, transmite portalul „Vajnîe Istorii” („Povești importante”, n.r.), după ce a analizat statisticile instanțelor de judecată.
În perioada ianuarie-iunie anul acesta, autoritățile ruse au expulzat 85,8 mii de străini; anul trecut - 129,7 mii; iar în anul 2022 - 85,1 mii. În perioada pandemiei COVID-19, numărul migranților expulzați a scăzut brusc din cauza unui moratoriu asupra expulzărilor impus de autoritățile ruse.
„Vajnîe Istorii” remarcă faptul că în 2023, în Rusia, numărul migranților deja scăzuse cu un milion de persoane, față de anii anteriori pandemiei.
Cel mai adesea, străinii sunt expulzați pentru încălcarea regulilor de intrare în Rusia sau a normelor de ședere în Rusia: în șase luni, aproximativ 100 000 de dosare au fost deschise în temeiul acestui articol. Al doilea cel mai frecvent motiv de expulzare este legat de angajarea la negru, fără permis de muncă (16 mii de cauze deschise în temeiul acestui articol).
- Te-ar putea interesa și: Rusia reduce drastic cota pentru permisele de ședere, în ciuda lipsei de forță de muncă
Mărimea amenzilor a crescut în prima jumătate a anului 2024 la o valoare aproape egală cu cea a întregului an 2023: migranții au fost amendați cu 590 de milioane de ruble.
După atacul terorist de la sala de concerte City Hall Crocus din suburbia capitalei ruse, care, potrivit anchetei, a fost organizat de cetățeni din Tadjikistan, sentimentele xenofobe față de migranți s-au intensificat în Rusia. În diferite regiuni ale țării, polițiștii au început să facă raiduri în locurile de reședință sau de muncă ale acestora. În unele cazuri, migranții au fost înregistrați la centrele de înrolare militară. Totodată, autoritățile ruse înăspresc legislația referitoare la migranți.
Vezi și: Exodul în masă al migranților produce schimbări pe piața taximetriei din Rusia
Reducerea fluxului de imigranți în Rusia, care a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, ar putea agrava grav criza forței de muncă din țară, consideră economiștii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Și Stoianoglo o invită pe Maia Sandu la dezbateri pe „platformă neutră”
Candidatul sprijinit de PSRM la prezidențiale, Alexandr Stoianoglo a spus că acceptă ideea de organizare a unor dezbateri cu președinta Maia Sandu, dar a înaintat câteva condiții în acest sens. Acesta cere ca dezbaterea să aibă loc pe o „platformă neutră” și cu moderatori propuși de fiecare parte.
În briefingul de presă susținut la sediul PSRM, Stoianoglo a calificat rezultatele scrutinelor din 20 octombrie drept „un miracol” și a acuzat guvernarea de mai multe ilegalități, printre care controlul asupra Comisiei Electorale Centrale (CEC) și abuzul de resurse administrative.
Fostul procuror general a mai spus că „consultanții puterii” au încercat să asocieze popularitatea ideii de integrare europeană cu „candidatul lor aflat în criză de credibilitate” și că astfel viitorul european al R. Moldova ar fi fost adus „pe marginea unei totale discreditări”.
În turul doi al alegerilor, Stoianoglo a declarat că va avea o „agendă unificatoare”, care va cuprinde printre altele și promovarea unei direcții clare pentru „dezvoltarea suverană în familia europeană a națiunilor”. Candidatul PSRM a spus că mizează pe susținerea altor formațiuni, fără a spune care sunt acestea, lideri politici și de opinie, afirmând că ar exista o „șansă imensă” pentru a câștiga la 3 noiembrie, când ar trebui să aibă loc al doilea tur al prezidențialelor.
Stoianoglo a lansat și el o contraofertă pentru Maia Sandu. El a acceptat ideea de organizat o dezbatere, dar pus și câteva condiții, printre care ca aceasta să aibă loc pe o „platformă neutră” și să fie condusă de doi moderatori, unul propus de Sandu și unul de el.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu îndeamnă la mobilizare generală în turul doi și îl cheamă la dezbateri pe Alexandr Stoianoglo
O invitație la dezbateri a lansat și președinta Maia Sandu, candidata susținută de PAS, în conferința de presă susținută cu mai puțin de o oră înainte. Șefa statului nu a oferit detalii despre eventuale condiții, ci a spus doar că echipele de campanie urmează să ia legătură și să stabilească toate condițiile.
Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi.
În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu îndeamnă la mobilizare generală în turul doi și îl cheamă la dezbateri pe Alexandr Stoianoglo
Președinta Maia Sandu a ținut primul discurs la câteva ore de la apariția rezultatelor preliminare care anunță un nou tur de scrutin și validarea la limită a referendumului despre aderarea la UE. Șefa statului l-a invitat la o „dezbatere serioasă” pe contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo.
În conferința de presă susținută la sediul staff-ului său electoral pe 21 octombrie, președinta Maia Sandu, candidata PAS, și-a început discursul prin a spune că „majoritatea poporului R. Moldova a susținut calea europeană” și că „determinant a fost fiecare vot, și din țară, și din toate colțurile lumii”. Ea a mai spus că diaspora moldoveană, unde au votat peste 240 de mii de cetățeni, a salvat din nou democrația.
Vorbind despre rezultatele scrutinului din 20 octombrie, Sandu a afirmat că este vorba de „un atentat asupra democrației” și a reluat afirmația că instituțiile statului au documentat cel puțin 150 de mii de cetățeni care ar fi fost plătiți pentru votul lor, ținta finală fiind una dublă.
- Te-ar putea interesa și: Președinta Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”
„Din păcate, sistemul de justiție nu a reușit să facă suficient pentru a combate furtul și trebuie să tragem linia, să vedem unde am greșit, să corectăm și să învățăm lecția”, a spus Maia Sandu.
Apel la mobilizare generală
Sandu a făcut apel expres către cetățenii care și-au dat votul pentru candidații Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Tudor Ulianovschi și Ion Chicu, spunând că împărtășește același obiectiv cu ei și „viziunea noastră europeană”.
Președinta s-a adresat și celor care au votat pentru Renato Usatîi, despre care a spus că știe că există diferențe de opinii, dar că ceea ce îi unește este că „și voi, ca și mine, nu vreți revenirea bandiților la putere”. Despre cetățenii indeciși, Sandu a spus că este dispusă să discute probleme cu care se confruntă aceștia, dar s-a arătat convinsă că apropierea de Uniunea Europeană „aduce beneficii pentru absolut toți cetățenii”.
„În Moldova este democrație și voi ați putut să vă spuneți părerea. Haideți să protejăm asta și să nu ajungem un stat în care poți fi arestat pentru păreri”, a spus președinta.
Cere dezbateri cu Stoianoglo
Spre final, președinta Maia Sandu s-a adresat și contracandidatului ei, fostul procuror general, demis tot de ea, iar astăzi susținut în cursa electorală de PSRM, Alexandr Stoianoglo. Șefa statului l-a invitat la o dezbatere în această săptămână, în care să discute despre „cum vedem viitorul Moldovei și încotro vrem să mergem”, spunând că echipa sa de campanie va începe demersurile necesare.
Într-un briefing de presă pe care l-a susținut la doar câteva minute după conferința de presă a Maiei Sandu, Stoianoglo a spus că acceptă ideea de organizare a unor dezbateri, dar a spus că acestea trebuie să aibă loc pe „platformă neutră” și cu moderatori aleși de ambele părți.
În discursul său, Sandu a reiterat că rezultatul de la referendum ar fi putut fi mai mare „dacă interferența murdară nu ar fi încercat să blocheze drumul nostru”.
„Ei vor să închidem ochii și să ne speriem de ei, noi îi vom privi direct în față și vom vota cu mintea conștientă și vom conduce țara spre pace și bunăstare”, a spus Maia Sandu, îndemnând la o mobilizare generală în turul doi al alegerilor, care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.
- Vezi și: CEC a prezentat bilanțul preliminar: Prezidențialele intră în turul doi, referendumul este valabil
Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi.
În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale.
Cei mai activi au fost cetățenii din raionul Dondușeni, unde prezența la vot a fost de 50,96%, iar cea mai slabă prezență la urne a fost în raionul Basarabeasca - 39%.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Fethullah Gulen, rivalul președintelui Turciei, Recep Erdogan, a murit în exil
Clericul musulman Fethullah Gulen, stabilit în SUA, un fost aliat al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, acuzat că ar fi pus la cale tentativa eșuată de lovitură de stat din 2016, a murit la vârsta de 83 de ani.
Mai multe surse, inclusiv site-ul Herkul, care publică predicile lui Gulen, guvernul turc, CNN Turk și Fundația pentru Dialog și Educație, o organizație afiliată mișcării Gulen din Germania, au confirmat la 21 octombrie că Gulen murise cu o zi înainte.
„Profesorul nostru a decedat la 20 octombrie 2024, la ora 21:20, în spitalul unde primea tratament de ceva timp”, a declarat site-ul într-o postare pe X, la 21 octombrie, adăugând că medicii săi vor face o declarație „în orele următoare”.
Site-ul nu a precizat pentru ce afecțiune era tratat Gulen. Acesta a trăit în exil în Statele Unite din 1999 și a fost lipsit de cetățenia turcă în 2017.
Tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdogan și a guvernului său a fost un punct de cotitură pentru Turcia. Aproximativ 250 de persoane au fost ucise atunci când militari rebeli au deturnat avioane de război, tancuri și alte echipamente militare grele în încercarea de a-l îndepărta pe președinte de la putere.
În urma acelui eveniment, guvernul turc a declarat un război total împotriva rețelei lui Gulen - cunoscută sub numele de Hizmet, care înseamnă „serviciu” în turcă - afirmând că acesta este responsabil pentru lovitura de stat, acuzații pe care Gulen le-a negat cu vehemență.
- Te-ar putea interesa și: Unul din profesorii turci expulzați ilegal a fost eliberat din închisoare, dar nu se poate întoarce în Moldova
Turcia consideră Hizmet drept o organizație teroristă. Acesta este un grup opac, dar influent, implicat în principal în activități educaționale și în promovarea societății civile.
Tentativa de lovitură de stat din Turcia a fost urmată de zeci de mii de concedieri și detenții, precum și de o tensionare din ce în ce mai accentuată a relațiilor dintre Ankara și orice țară cu care Gulen avea legături - în principal prin intermediul rețelei școlilor sale private.
Campania împotriva lui Gulen s-a extins la aliații regionali ai Turciei. Unele guverne din Asia Centrală au intensificat represiunea împotriva instituțiilor legate de cleric, care începuse încă înainte de tentativa de lovitură de stat.
În ultimii ani, au existat cazuri în care cetățeni turci acuzați că au legături cu Gulen au fost arestați și duși cu forța în Turcia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
La Tbilisi, mii de oameni au ieșit la mitingul „Georgia alege Uniunea Europeană”
La Tbilisi a avut loc un marș al opoziției intitulat „Georgia alege Uniunea Europeană”. Peste 40 de mii de oameni s-au adunat în Piața Libertății din centrul capitalei, unde li s-a adresat președinta țării, Salome Zurabișvili.
„Acum am în fața mea o Georgie liberă. Oameni care nu au fost forțați, care nu au fost amenințați că le vor fi luate locurile de muncă... Nu există nimic mai valoros decât libertatea și pacea. Aici și acum este societatea care se îndreaptă pașnic și onorabil spre Europa”, a declarat Salome Zurabișvili.
Potrivit unei înțelegeri prealabile, liderii opoziției nu au luat cuvântul la miting, lăsând locul unor figuri publice, interpreți și scriitori cunoscuți, care au făcut apel către public și toți cetățenii țării să voteze pentru unul dintre cele patru partide de opoziție la alegerile parlamentare din 26 octombrie, care să ia locul partidului de guvernământ Visul Georgian, considerat pro-rus, și care „să readucă Georgia pe calea europeană a dezvoltării”.
În plus, șefa statului i-a urat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, „victoria la referendumul privind viitorul european al Republicii Moldova” și i-a mulțumit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care, în opinia sa, luptă nu numai pentru viitorul european al Ucrainei, ci și al Georgiei.
Alegerile parlamentare din Georgia sunt programate pentru 26 octombrie. În iulie, UE a suspendat procesul de aderare a Georgiei la blocul comunitar. Consiliul European și-a exprimat „profunda îngrijorare în legătură cu evoluțiile recente din Georgia”, în special față de adoptarea așa-numitei legi privind agenții străini – inspirată de legislația rusă, în baza căreia Moscova reprimă disidența -, dar și față de legea „privind valorile familiei și protecția minorilor”, care interzice căsătoriile între persoane de același sex, adopția de copii de către cupluri de același sex și tranziția transsexuală.
- Te-ar putea interesa și: Georgia avertizează asupra unor materiale video și audio false menite să provoace tulburări înainte de alegeri
Partidul Visul Georgian, care conduce țara din 2012, se confruntă în alegerile parlamentare cu Mișcarea Unitar-Națională a fostului președinte Mihail Saakașvili și cu alte trei formațiuni de opoziție: „Georgia Puternică”, „Coaliția pentru Schimbare” și „Pentru Georgia”. Potrivit sondajelor de opinie, dacă cele patru formațiuni de opoziție trec pragul de 5%, acestea ar putea obține împreună mai mult de jumătate din mandatele de deputat în Parlament și ar putea forma un nou guvern de coaliție.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CEC a prezentat bilanțul preliminar: Prezidențialele intră în turul doi, referendumul este valabil
Comisia Electorală Centrală (CEC) a prezentat în briefingul de presă de luni, 21 octombrie, bilanțul preliminar al alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional. Datele arată că un nou tur de scrutin va fi organizat la 3 noiembrie, în timp ce plebiscitul poate fi validat.
În total la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.238 de alegători, ceea ce reprezintă 51,67% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Cei mai activi au fost cetățenii din raionul Dondușeni, unde prezența la vot a fost de 50,96%, iar cea mai slabă prezență la urne a fost în raionul Basarabeasca - 39%.
În mun. Chișinău au votat peste 361 mii de alegători, ceea ce reprezintă o prezență la vot de circa 54%. Alți peste 16 mii de alegători au votat în cele 30 de secții de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului.
Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă, iar 1.344 de voturi au venit prin corespondență - 438 din Canada, 705 din SUA și 201 din Suedia.
Cât privește referendumul, datele preliminare arată că 50,18% din alegători au votat opțiunea „DA”, în timp ce alți 49,82% au votat opțiunea „NU”. Pentru că la urne au fost peste 33% din alegători, CEC urmează să prezinte Curții Constituționale raportul privind desfășurarea procesului electoral, iar judecătorii constituționali vor decide în termen de 10 zile, dacă infirmă sau confirmă rezultatele.
În cazul validării rezultatelor, legea se va considera adoptată de la data referendumului și va fi publicată într-o ediție specială a Monitorului Oficial.
În turul doi al prezidențialelor, care va avea loc pe 3 noiembrie, moldovenii vor avea de ales între președinta Maia Sandu, desemnată de PAS, care a acumulat 42,07% și ex-procurorul general, înaintat de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a întrunit 26,27% din sufragii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
SUA investighează o scurgere de informații despre planurile Israelului pentru un atac asupra Iranului
Statele Unite vor începe o anchetă asupra scurgerii de documente extrem de secrete care descriu pregătirile Israelului pentru o lovitură de represalii asupra Iranului, a declarat la 20 octombrie președintele Camerei Reprezentanților a SUA.
Documentele, datate cu 15 și 16 octombrie, au fost postate inițial pe aplicația de mesagerie Telegram la 19 octombrie.
Ele poartă etichete „top secret” și au marcaje care indică faptul că urmau să fie văzute doar de Statele Unite și de alți membri ai națiunilor aliate așa-numite Five Eyes - Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie, potrivit CNN.
Aceste documente descriu aparente pregătiri militare israeliene pentru o lovitură împotriva Iranului.
Unul dintre documente afirmă că materialele au fost întocmite de Agenția Națională de Informații Geospațiale a SUA (NGA).
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson (Republican-Louisiana), a confirmat într-un interviu acordat CNN că o anchetă este „în curs de desfășurare și voi primi o informare în acest sens în câteva ore”.
Pentagonul a declarat că analizează rapoartele. NGA nu a comentat imediat.
The New York Times (NYT) a relatat că oficialii americani „încearcă să determine sursa scurgerii de informații, care descrie manevre militare și amplasarea armelor, și cât de prejudiciabilă ar putea fi”.
„Documentele, care oferă interpretări ale imaginilor din satelit, prezintă o perspectivă asupra unui potențial atac al Israelului asupra Iranului în următoarele zile”, se arată în articolul NYT.
Mulți oficiali guvernamentali și observatori din întreaga lume au declarat că se așteaptă ca Israelul să lovească Iranul ca o măsură de răspuns la un atac iranian cu rachete la începutul acestei luni - care, potrivit Teheranului, a fost la rândul său o măsură de răspuns la un atac anterior al Israelului.
Oficialii au declarat pentru NYT că documentele nu reprezintă o evaluare cuprinzătoare a ceea ce știe Washingtonul despre planurile israeliene și că ele reprezintă doar ceea ce analiștii care examinează imaginile din satelit au putut determina.
În baza relatărilor CNN, Reuters și The New York Times
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cum a votat R. Moldova la prezidențiale – hartă
Pe 20 octombrie moldovenii au fost chemați la urne pentru a-și alege președintele. Datele parțiale arată că cei mai mulți cetățeni au votat pentru actuala președintă, Maia Sandu, care însă nu a acumulat suficiente voturi pentru o victorie din primul tur.
După numărarea a 98.38% din procesele verbale, Maia Sandu conduce clasamentul cu 41.98% din voturi, urmată de Stoianoglo (26.31%). Pe locul trei se află Renato Usatîi cu 13.74%.
Sandu a fost votată preponderent la Chișinău și în centrul țării, pe când Stoianoglo – la nord și în UTA Găgăuzia. Usatîi a câștigat doar în raionul său natal – Fălești.
Datele sugerează inevitabilitatea turului II la scrutinul prezidențial, care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.
Atunci, moldovenii vor avea de ales între Maia Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cum a votat R. Moldova la referendum – hartă
Republica Moldova s-a împărțit în două la votul la referendumul pentru modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Datele actualizate de Comisia Electorală Centrală arată că, după numărarea a 98,42% din procese verbale, pentru opțiunea „DA” s-au expus 50.08% dintre moldoveni (732.967 de voturi), iar pentru „NU” – 49.92% (730.682 de voturi).
Numărătoarea sugerea că opțiunile pentru „DA” au o ușoară tendință de creștere, reflectând probabil venirea rezultatelor din diaspora occidentală.
Pe buletinul de vot pentru referendum a fost o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”.
Dacă referendumul va trece, în cea mai importantă lege a țării – Constituția – va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”. Pentru mai multe despre referendum mergeți AICI.
Pentru a afla ce partide și cum au făcut agitație în campania pentru referendum, click AICI.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rezultate parțiale, aproape finale: tabăra „DA” pe primul loc la referendum, Maia Sandu – avantaj în creștere la prezidențiale
Datele actualizate de Comisia Electorală Centrală arată că voturile „DA” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană prevalează în fața celor negative.
După numărarea a 98,33% de procese verbale, pentru opțiunea „DA” s-au expus 50,03% (730.832 de voturi), iar pentru cea „NU” – 49.97% (730.088 de voturi). Numărătoarea sugerează că opțiunile pentru „DA” au o ușoară tendință de creștere, reflectând probabil venirea rezultatelor din diaspora occidentală.
Rezultatele parțiale la prezidențiale, după numărarea a 98,29% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează inevitabilitatea turului II la scrutinul prezidențial care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.
Atunci, moldovenii vor avea de ales între Maia Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.
Actualmente, Sandu conduce cu 41,92% din voturi, urmată de Stoianoglo (26,35%). Pe locul trei se află Renato Usatîi cu 13,73%. Clasamentul este completat de Irina Vlah (5.46%) și Victoria Furtună (4,52%).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Președinta Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”
Președinta Maia Sandu a declarat la aflarea rezultatelor parțiale ale alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.
Sandu a vorbit la o oră după miezul nopții la sediul său de campanie din Chișinău, după ce datele parțiale au sugerat un vot negativ sau la limită la referendum și o victorie a sa în primul tur la un scor sub așteptări.
„Avem probe și informații precum că ținta criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a spus Sandu.
În apariția sa în fața presei, șefa statului a fost însoțită de premierul Dorin Recean și spicherul Igor Grosu, care nu le-au vorbit însă jurnaliștilor.
Puterea de la Chișinău a spus mereu în campanie că Rusia și oligarhul fugar Ilan Șor, care s-ar ascunde la Moscova, ar încerca să corupă alegătorii.
„Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic, să inducă frica și panica în societate, a spus președinta Sandu în declarația sa postelectorală, promițând să revină cu „decizii” atunci când va ști rezultatele finale.
Șefa statului nu a spus la ce fel de decizii se referă și nu a luat întrebări de la jurnaliști.
Dacă situația sugerată de rezultatele parțiale se menține, urmează să aibă loc turul doi de scrutin al prezidențialelor, pe 3 noiembrie, între Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.
Dacă referendumul despre aderarea R. Moldova la UE eșuează, acest obiectiv și procedura aderării nu vor mai fi înscrise în constituție.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Noi rezultate parțiale: voturile pentru „DA” la referendum cresc ușor; scorul Maiei Sandu - la fel
Datele actualizate constant de Comisia Electorală Centrală pe siteul său sugerează că votul alegătorilor din diaspora schimbă rezultatele inițiale, dar nu este limpede cât de decisivă va fi schimbarea.
- Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.
Rezultatele pentru referendum afișate de CEC la numărarea a 85% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează că opțiunile pentru „DA” au o ușoară tendință de creștere, reflectând probabil venirea rezultatelor din diaspora occidentală.
Rezultatele parțiale la prezidențiale, după numărarea a 80% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează mici câștiguri pentru Maia Sandu.
Dacă situația sugerată de rezultatele parțiale se menține, urmează să aibă loc turul doi de scrutin, pe 3 noiembrie, între Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.
Candidatul situat pe locul trei, Renato Usatîi, care ar avea, potrivit rezultatelor parțiale, aproximativ 14%, nu a spus pe cine va susține în turul doi de scrutin. Dar rezultatul îl plasează pe o poziție bună de negocieri.
Două candidate care au acumulat în jur de 6% din voturi, potrivit rezultatelor parțiale, Irina Vlah și Victoria Furtună, au exprimat în campanie puncte de vedere similare cu ale lui Stoianoglo.
Candidații le mulțumesc alegătorilor. Maia Sandu încă mai urmează să vorbească
După închiderea secțiilor de votare, candidatul PSRM la prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, le-a mulțumit alegătorilor săi și s-a arătat sigur că va fi în turul doi. Președinta Maia Sandu nu a vorbit încă.
„Mulțumesc din suflet pentru fiecare vot. Indiferent de rezultatul alegerilor, contează că fiecare a avut un cuvânt de spus”, a declarat Stoianoglo la sediul Partidului Socialiștilor din Chișinău.
Rezultatele parțiale la numărarea a 50% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează că Stoianoglo a obținut aproximativ 29% din voturi, față de 36%, câte a obținut Sandu.
Ce scenarii pot exista pentru un eventual tur doi de scrutin
Candidatul situat pe locul trei, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, și-a exprimat și el recunoștința față de cetățenii care au votat, spunând că fiecare vot contează „pentru viitorul Republicii Moldova, nu doar pentru candidați”.
Usatîi care ar avea, potrivit rezultatelor parțiale, aproximativ 14% nu a spus pe cine va susține în turul doi de scrutin, dar rezultatul îl plasează pe o poziție bună de negocieri.
Două candidate care au acumulat în jur de 6% din voturi, potrivit rezultatelor parțiale, Irina Vlah și Victoria Furtună, au exprimat în campanie puncte de vedere similare cu ale lui Stoianoglo.
Turul doi de scrutin între Sandu și Stoianoglo, dacă tendința sugerată de rezultatele parțiale se menține, urmează să aibă loc pe 3 noiembrie.
Rezultatele parțiale sugerează un vot negativ la referendum
Datele Comisiei Electorale Centrale la contabilizarea a 55% din procesele verbale ale votului la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sugerează că 55% din participanți au ales opțiune „NU”, iar 44% au spus „DA” aderării.
Datele afișate de Comisia Electortală Centrală în urma votului de duminică mai arată că, în alegerile prezidențiale, după contabilizarea a 35% din procesele verbale, Maia Sandu conduce cu aproape 35%, iar Alexandr Stoianoglo îi suflă în spate cu peste 29%. Pe locul trei cu peste 14% se află Renato Usatîi.
Maia Sandu conduce, dar Alexandr Stoianoglo îi suflă din spate
Comisia Electortală Centrală a afișat primele rezultate preliminare ale alegerilor prezidențiale de duminică.
Rezultate la contabilizarea a 35% din procesele verbale arată că Maia Sandu conduce cu aproape 35%, iar Alexandr Stoianoglo îi suflă în spate cu peste 29%. Pe locul trei cu peste 14% se află Renato Usatîi.
În 12 secții de votare, evidența alegătorilor se duce cu ajutorul tabletelor digitale
În premieră, alegătorii pot semna pe listele electorale suplimentare și pe tabletele digitale. Comisia Electorală Centrală (CEC) spune că această modalitate este testată în 11 secții de votare din România și în una din cele 30 deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului.
Autoritatea electorală spune că, în viitor, acest instrument de evidență a alegătorilor ar putea lua locul listelor electorale suplimentare pe hârtie.
„Funcționarii din cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare au comunicat comisiei că tabletele digitale funcționează fără dificultăți și reduc considerabil timpul pentru votare”, se arată într-un comunicat al CEC.
- Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.
Până la ora 18:30, în diasporă și-au exercitat dreptul la vot aproape 190.000 de alegători. Cei mai activi alegători sunt din categoria de vârstă 36-45 de ani (peste 55.000), în timp ce peste 23.000 dintre cei care au votat au între 18-25 de ani.
În România au fost deschise 16 secții de votare, la fel ca în Statele Unite. Rânduri au fost la București, Galați, Sibiu și Timișoara.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cozi la unele secții de votare din diaspora
Cetățenii R. Moldova au făcut cozi la unele secții de votare din străinătate pentru a-și exercita dreptul la vot la alegerile prezidențiale și/sau referendumul despre aderarea la Uniunea Europeană. În Rusia și Franța sunt cele mai aglomerate secții de votare din diaspora.
Către ora 13:30, în diaspora au votat peste 85.000 de moldoveni. Cele mai aglomerate secții de votare din străinătate sunt în Franța, Rusia, România, Grecia, Italia și Turcia, a informat ministerul moldovean de Externe.
- Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.
Publicul Europei Libere Moldova ne-a trimis la redacție o colecție de imagini de le secțiile de votare din străinătate.
La ora 12:00, rânduri de peste 100 de persoane se înregistrează la trei secții, la cele două secții de la Ambasada R. Moldova la Moscova și la secția Villeneuve- Saint-Georges din Franța.
Anul acesta, din cauza „riscurilor de securitate”, autoritățile de la Chișinău au deschis pentru moldovenii din Rusia doar două secții de votare, ambele în incinta Ambasadei R. Moldova la Moscova.
Rânduri între 50 și 100 de persoane se atestă la Atena, Modena, secția consulară din București și cea nr. 3, Galați, Sibiu, Timișoara și Istanbul.
Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.
Pentru moldovenii din străinătate, anul acesta vor fi deschise 231 de secții în 37 de țări, adică aproximativ 10% din numărul total. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.
Peste hotare, cele mai multe secții vor fi în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20 și în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.
Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Cei aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda au avut posibilitatea, în premieră, să voteze prin corespondență, înregistrându-se prealabil pentru a primi prin poștă buletinele de vot.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Pentru ce au votat candidații la alegerile prezidențiale
Cei 11 candidați la alegerile prezidențiale și-au exercitat dreptul la vot în prima parte a zilei alegerilor și a referendumului. La ieșirea din secțiile de votare fiecare dintre candidați au făcut declarații pentru presă, în care au povestit pentru cine și ce au votat.
Actuala președintă, Maia Sandu, a spus la ieșire din cabina de vot că vrea ca R. Moldova să se „dezvolte în pace” și doar votul de astăzi al cetățenilor „poate păstra pacea și stabilitatea” în R. Moldova. Sandu, care luptă pentru încă un mandat de președintă, a votat din convingerea că „moldovenii trebuie să-și determine singuri soarta”, nu „minciunile și banii murdari”. Ea a îndemnat cetățenii să voteze atât la referendum, cât și prezidențiale.
Candidatul susținut de cel mai mare partid al opoziției (Partidul Socialiștilor), Alexandr Stoianoglo, a votat pentru o „Moldovă pașnică, modernă și prosperă”. Acesta a declarat presei că R. Moldova are nevoie de o altă guvernare și a promis că va promova o politică externă echilibrată, dezvoltând relații atât cu UE, cât și cu Rusia. Stoianoglo a votat doar la prezidențiale, nu și la referendumul despre aderarea la UE, care este boicotat de socialiști.
Ex-primarul de Bălți, Renato Usatîi, a votat pentru un președinte care „să fie responsabil pentru tot” în R. Moldova. La ieșire din secția de votare, Usatîi a spus că vrea ca „tot ce a fost în ultimii 30 de ani să nu se mai repete”. Unul dintre principalii contracandidați ai Maiei Sandu, Usatîi a votat doar la prezidențiale, nu și la referendumul cerut de actuala guvernare. Prezentă alături de el la votare, mama lui Usatîi a votat și la referendum.
- Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.
Cel mai matinal a fost ex-premierul Vasile Tarlev. El a participat atât la referendum cât și la prezidențiale. Tarlev a spus că a votat pentru „viitorul Moldovei, stabilitate și succes”.
Candidatul independent Andrei Năstase a votat pentru un președinte „capabil, curajos și competent”. Ex-ministrul de Interne vrea ca următorul președinte să „combată corupția” și să „curme hoțiile”. Dacă va deveni șeful statului, Năstase spune că va promova „relații bine cu toate țările lumii” și se va asigura ca „Moldova să nu fie stăpânită de interese străine”.
Ex-premierul Ion Chicu a votat pentru „independența presei” și ca R. Moldova să „rămână” și să se „dezvolte”. Chicu, a promis, printre altele, să „restabilească funcționalitatea instituțiilor statului” și să mărească pensiile și alocațiile sociale. Deși se declară pro-european, Chicu, care a fost consilier al lui Dodon, boicotează referendumul privind aderarea la UE.
Ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, a spus că a votat „pentru viitorul Republicii Moldova, pentru un viitor prosper, pentru o Moldovă unde există o stare de normalitate, de înțelegere, de unitate și dorință de a ne dezvolta împreună”. Acesta a adăugat că trebuie asigurat un „parcurs european pentru interesul Republicii Moldova”.
- Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor
Candidatul pro-european Octavian Țîcu a spus, la ieșirea din cabina de vot, că a votat pentru „viitorului european al țării” și împotriva „războiului”. Ca și Sandu, Țîcu și partidele care-l sprijină vor să aducă Moldova în UE, dar spun că ar face-o mai bine decât actuala putere.
Ex-procuroare Victoria Furtună a votat pentru o „Moldovă care are relații bune cu toate țările lumii”. Dacă va fi aleasă, independenta Furtună a promis să „restabilească istoria țării”. Ea a mai spus pentru Omniapres că va fi creatoarea „unei noi Moldove”.
Candidata independentă Irina Vlah a declarat, la ieșire din secția de votare, că a votat pentru o „Moldovă pașnică și neutră”. Vlah vrea să fie un președinte care „are grijă de oameni” și care „crede în viitorul R. Moldova”. Ea a votat și la referendum. Vlah anterior și-a îndemnat susținătorii să voteze „Nu” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.
Ex-jurnalista Natalia Morari, care candidează independent, a votat pentru „o schimbare pe care o merită fiecare cetățean al R. Moldova”, adică pentru o țară din care „nu vrei să pleci și să vrei să revii”. La ieșire din secția de votare, Morari a vorbit presei despre posibile „fraudări” ale alegerilor în diasporă. Ea a votat doar la prezidențiale. Ea nu s-a expus la referendum pentru că nu este mulțumită de organizarea celor două scrutine în aceeași zi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cozi la secțiile de votare din Rusia | MAE: Au fost create artificial
Zeci de cetățeni moldoveni stau în rând pentru a vota la cele două secții de votare deschise la Moscova, transmite agenția de presă rusă Tass. Ministerul de Externe afirmă că aglomerațiile au fost create artificial pentru a periclita procesul electoral.
Într-un comunicat de presă, ministerul moldovean de Externe a informat că a anticipat o posibilă aglomerație la cele două secții de votare și a atenționat autoritățile ruse despre posibile tentative de a transporta organizat cetățenii către secțiile deschise la Ambasada R. Moldova la Moscova.
În același comunicat, ministerul spune că în secțiile din Moscova au fost transmise numărul maxim de buletine de vot - 5000 pentru fiecare secție. Informația a fost anunțată și de reprezentanții CEC.
- Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.
Anul acesta, din cauza „riscurilor de securitate”, autoritățile de la Chișinău au deschis pentru moldovenii din Rusia doar două secții de votare, ambele în incinta Ambasadei R. Moldova la Moscova.
Decizia de a deschide doar două secții de votare a fost criticată de opoziția pro-rusă de la Chișinău. Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.
Pentru moldovenii din diaspora au fost deschise 231 de secții de votare, 3 dintre acestea fiind dedicate votului prin corespondență.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Primele încălcări, semnalate de observatorii Promo-Lex
Observatorii Promo-LEX au semnalat 173 de incidente până la ora 9:00, dintre care 34 au fost verificate și confirmate.
În 7 cazuri, au fost identificate materiale de publicitate electorală în secțiile de vot sau la mai puțin de 100 m de acestea. Responsabilitatea de înlăturare revine APL și președinților Biroului Electoral.
În 4 cazuri, persoane neautorizate au fost prezente în secțiile de votare sau în raza de 100 m. Două incidente s-au produs în diasporă: în Atena, o persoană care susținea că este observator nu a avut acreditare; în Italia, o persoană s-a prezentat ca reprezentant al unui concurent electoral.
În două secții de votare, buletinele nerepartizate nu au fost păstrate în siguranță. La o secție din Chițcanii Vechi, Telenești, buletinele erau la vedere, iar la Jora de Mijloc, pe un scaun, din lipsa unui dulap sau seif. Potrivit Promo-Lex, membrii biroului au confirmat că și în scrutinele electorale precedente a fost aceeași situație.
- Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.
Alte încălcări includ: nerespectarea secretului votului (2 cazuri), vot în grup (1 caz), acces restricționat pentru observatori (2 cazuri), sigilarea necorespunzătoare a urnelor (5 cazuri), deficiențe în listele electorale (1 caz). Și un caz când numărul buletinelor de vot nu coincide cu numărul alegătorilor înscriși în lista de bază.
De asemenea, au fost semnalate întreruperi ale filmării procesului electoral în 8 cazuri și o suspendare temporară a votării la o secție din Buiucani din cauza unei pene de curent.
„Promo-Lex” este cea mai mare organizație neguvernamentală moldoveană care monitorizează alegerile și prezintă periodic rapoarte operative de monitorizare în paralel cu cele prezentate de CEC.
La rândul său, CEC a înregistrat 6 încălcări, inclusiv un posibil caz de corupere a alegătorilor și un caz de fotografiere a buletinului de vot.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Prețurile la pământ vor continua să crească în R. Moldova
Prețul unui hectar de pământ a ajuns la 120 de mii de lei în unele raioane de nord ale R. Moldova, iar costurile vor continua să crească, a spus, în podcastul Europei Libere „În esență...”, Vasile Șarban, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
În prezent, prețul unui hectar de pământ oscilează în R. Moldova, în funcție de regiune și raioane, de la 35.000 la 100.000 de lei, iar potrivit lui Vasile Șarban, în regiunea de nord un hectar de teren poate fi vândut și cu 120 de mii de lei (peste 6,2 mii de euro).
Invitatul podcastului „În esență...” consideră că prețurile la pământ vor continua să crească, mai ales în cazul terenurilor cu sisteme de irigare și a celor cu soluri de calitate superioară. Majoritatea terenurilor din țară sunt de calitate superioară, a precizat Șarban.
Întrebat cum ar putea evolua prețurile la pământ, odată cu aderarea R. Moldova, în perspectivă, la Uniunea Europeană, Vasile Șarban a spus că inițial ar putea crește „exagerat”, așa cum s-a întâmplat, bunăoară, în România și Bulgaria, iar apoi să coboare „la normal cum era până la aderare”.
Prețul mediu al unui hectar de teren agricol în UE este de 10,5 mii de euro. Cele mai mari prețuri la pământ sunt în Malta – peste 233 de mii de euro per hectar; Țările de Jos – peste 85 de mii de euro și în Luxemburg – în jur de 43 de mii de euro per hectar.
Secretarul de stat al MAIA a mai spus la Europa Liberă că în Moldova utilizarea incorectă și nesăbuită a tehnologiilor au efecte „distructive asupra calității solului”.
Vasile Șarban susține că solul moldovenesc continuă să se numere printre cele mai fertile din lume, iar dacă va continua să fie degradat în ritmurile actuale R. Moldova ar putea pierde acest statut.
La mijlocul acestui an, în cadrul Congresului Mondial al Societăților Științei Solului, Cernoziomul Tipic din stepa Bălțului a fost declarat Solul Anului 2024. Propunerea a fost avansată de Societățile Științei Solului din Canada și Polonia.
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, pe YouTube și pe Spotify peste hotarele R. Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Mii de observatori vor sta cu ochii pe alegerile din R. Moldova
Autoritatea electorală de la Chișinău a acreditat pentru alegerile din 20 octombrie peste 2061 de observatori, inclusiv 784 de observatori internaționali. La fel, mai mulți observatori naționali au fost acreditați de către consiliile electorale de circumscripție naționale.
1 277 de observatori locali reprezintă cinci asociații, dar cei mai mulți sunt din partea Asociației Promo-LEX.
Cei 784 de observatori internaționali reprezintă 24 misiuni diplomatice acreditate la Chișinău, 14 autorități electorale străine, două asociații internaționale. Misiunea de observare a alegerilor din partea OSCE/ODIHR va fi reprezentată de 253 persoane, din partea ENEMO – 49 de persoane, precizează Comisia Electorală Centrală.
- Te-ar putea interesa și: Au început alegerile - moldovenii din diaspora votează prin poștă în scrutinul din 20 octombrie
Printre țările și instituțiile care și-au delegat observatori se numără Rada de la Kiev; Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice; Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră; Organizația Internațională a Francofoniei; Adunarea Parlamentară a OSCE; Parlamentul European; Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, SILBA; IFES; IRI; NDI, IDEA și Consultul General al Turciei.
Mâine, 20 octombrie, în R. Moldova se va desfășura un referendum republican constituțional și alegeri ale președintelui țării.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
