Pe 30 martie, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat Iranul că va „distruge complet” insula Kharg dacă nu se va ajunge la un acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului în curs cu SUA și Israelul.

Avertismentul președintelui a atras atenția asupra rolului central pe care îl joacă această insulă în economia Iranului și pe piețele energetice mondiale.

Aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului sunt expediate de pe Insula Kharg, în principal către China, prin intermediul infrastructurii construite în timpul domniei ultimului șah al Iranului.

În secolul al XIX-lea, insula Kharg era descrisă drept „cel mai important punct strategic din Golful Persic”, datorită poziției sale la intrarea în golf și a rezervelor sale naturale de apă potabilă.

În anii 1950, a avut și rolul de colonie penală pentru disidenții anti-șah, înainte de a fi aleasă ca amplasament pentru un viitor terminal de export de petrol.

Insula de corali scăldată de soare, situată la 31 de kilometri de coastele Iranului continental, a fost aleasă pentru a deveni principalul nod de export al petrolului din această țară din Orientul Mijlociu, datorită apelor adânci din jur și mării relativ calme care îi mângâie țărmurile.

Ambii factori permit petrolierelor de mare tonaj să acosteze lângă insulă și să se încarce țiței iranian înainte de a porni spre sud prin Strâmtoarea Ormuz și mai departe către piețele mondiale de petrol.

Scriitorul iranian Jalal Al-e-Ahmad a vizitat insula în perioada în care se transforma într-un centru petrolier, proces început în 1959. El a povestit despre utilajele mânuite de ingineri iranieni și occidentali „ștergând vechiul Kharg de pe fața pământului”.

Au fost instalate conducte subacvatice care transportă petrolul pe o distanță de aproximativ 37 de kilometri, din Iranul continental până la insula Kharg, unde s-au construit rezervoarele de stocare, cu o capacitate de până la un milion de barili fiecare. Grație configurației geografice a insulei, petrolul curgea prin forța gravitației în cisterne, fără a fi nevoie de sisteme complexe de pompare.

Lucrările principale au continuat până în anii 1970, când a fost finalizată, în largul coastei de vest a insulei Kharg, o „insulă maritimă” (prezentată în imaginea de mai sus), care permitea încărcarea celor mai mari petroliere prin conducte subacvatice.

După Revoluția Islamică din 1979, instalațiile de pe insula Kharg, care erau parțial administrate de gigantul petrolier american Amoco, au fost preluate de noii conducători ai Iranului.

În 1990, Teheranul a plătit companiei Amoco o despăgubire de peste jumătate de miliard de dolari pentru confiscarea infrastructurii petroliere de pe insula Kharg, precum și a mai multor câmpuri de foraj offshore.

În 1984, atacurile irakiene asupra instalațiilor petroliere de pe Insula Kharg, în timpul conflictului irano-irakian, au dus la escaladarea a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „războiul petrolierelor”, în cadrul căruia ambele părți au atacat navele care transportau petrolul celeilalte părți. Instalațiile de pe Insula Kharg au fost „practic distruse” de Forțele Aeriene Irakiene pe parcursul anilor 1980.

După finalizarea lucrărilor de reparații în urma războiului Iran-Irak și extinderea instalațiilor de pe insula Kharg, acest nod petrolier descărca aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, un volum evaluat la aproximativ 172 de milioane de dolari la prețurile din aprilie 2026.

În urma atacurilor americane asupra instalațiilor militare de pe Insula Kharg, din 13 martie, Trump a spus: „Am distrus totul pe insulă, cu excepția zonei în care se află petrolul…”

Se estimează că în prezent pe insulă trăiesc aproximativ 8.000 de persoane, aceasta fiind păzită cu strictețe de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran.

Analiștii afirmă că un atac direct și masiv asupra instalațiilor petroliere din Kharg, care aduc Teheranului venituri de zeci de miliarde de dolari în fiecare an, ar paraliza capacitatea regimului iranian de a funcționa.

Însă o astfel de măsură ar avea, de asemenea, un impact extrem de puternic asupra economiei mondiale, într-o perioadă în care prețurile la energie sunt deja în creștere vertiginoasă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te