Linkuri accesibilitate

Corigenți la examenul european: „R. Moldova rămâne un stat cu probleme în aplicarea legii”


Republica Moldova și restanțele europene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:29 0:00
Link direct


La o săptămână după ce directorul adjunct pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene, Luc Pierre Devigne, și-a exprimat la Chișinău regretul că „Republica Moldova rămâne un stat cu probleme în aplicarea legii”, Comisia parlamentară pentru politică externă a audiat mai multe ministere ca să ceară socoteală pentru încetinirea semnalată. În replică, reprezentanții ministerelor s-au plâns de numărul mic de angajați care ar putea să-și dedice exclusiv timpul dosarului apropierii de UE, dar au menționat că și parlamentarii, indirect, ar contribui la tergiversarea aplicării prevederilor din planul de acțiuni, lăsând să se prăfuiască mai multe legi importante.


Timpul rezervat pentru activitățile trecute în Planul național de acțiuni privind realizarea Acordului de Asociere la UE a expirat la finele anului trecut. Un nou plan va fi gata cel mai probabil la finele acestui an, a lăsat să se înțeleagă secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, Tatiana Molcean. Până atunci autoritățile au de lichidat restanțele. Domeniile vulnerabile sunt reformarea justiției, combaterea corupției, transporturile și protejarea mediului. Tatiana Molcean spune că și parlamentarilor le-ar reveni o parte din vina pentru încetinirea punerii în practică a prevederilor din planul de acțiuni Republica Moldova-UE și asta pentru că mai multe legi, unele importante, se prăfuiesc pe mesele deputaților:

Tatiana Molcean
Tatiana Molcean

„Proiectele pe care le-am identificat acum ca restanță, unele dintre ele sunt în proces de consultare, deci, ele nu au ieșit din guvern ca să ajungă încă la parlament, dar este important ca și parlamentul atunci când își planifică agenda să vadă care legi în special sunt în vizorul UE din perspectiva Acordului de Asociere. De exemplu, avem o lege care este în parlament, de fapt, și care este un angajament față de UE – privind organizațiile necomerciale, deci, e un angajament care nu e realizat. Mai sunt. Este și modificarea Codului Penal în ce privește crimele bazate pe ură”.

Cele două proiecte de legi la care a făcut trimitere secretarul de stat de la Ministerul de Externe în repetate rânduri s-au aflat în vizorul apărătorilor pentru drepturile omului și al experților ce monitorizează procesul electoral în Republica Moldova.


Proiectul de lege privind activitatea organizațiilor necomerciale urmează să reglementeze foarte clar activitatea fundațiilor de caritate, inclusiv cele care și-au făcut o obișnuință din promovarea politicienilor ocolind rigorile ce reglementează campaniile electorale. În ce privește modificarea Codului Penal pentru sancționarea crimelor bazate pe ură – activiștii civici încearcă din 2016 să promoveze proiectul de lege care ar pedepsi eficient discursurile instigatoare la ură.

De ce legiuitorii nu se grăbesc să impună prin lege sancționarea practică a discursului de ură? Pentru că tocmai politicienii sunt cei care frecvent, poate chiar cel mai des, promovează un comportament discriminatoriu, constata un recent raport al Asociației Promo-LEX, iar în toamnă se preconizează un scrutin electoral.

Reprezentanții ministerelor audiați miercuri în Parlament au vorbit și despre lipsa personalului din instituțiile publice...


Reprezentanții ministerelor audiați miercuri în Parlament au vorbit și despre lipsa personalului din instituțiile publice care ar putea să-și dedice timpul dosarului apropierii de UE. Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Dorin Andros, a menționat că o problemă importantă pentru instituție e fluctuația mare de cadre. După ce ministerul își crește angajații, investește în instruirea acestora, mulți, din cauza salariilor modeste, preferă să-și caute de lucru în sectorul privat sau să emigreze. De altfel, situația se reflectă și modul în care ministerul și-a îndeplinit angajamentele asumate în planul acțiuni privind realizarea Acordului de Asociere la UE. Din 183 de acțiuni aflate în curs de realizare, 108 reprezintă restanțe.

„Pe parcursul acestui an, doar într-o lună și jumătate noi avem peste 1800 de demersuri venite în minister, toate trebuie examinate în termen, respectiv, cu numărul de personal pe care îl avem, iarăși, trebuie să reacționăm și la aceste demersuri. Avem o fluctuație mare de cadre: în 2018 au plecat din funcție 37 de persoane, în 2019 – 49 de persoane din 129, ceea ce se reflectă asupra continuității activităților sau gradului de pregătire a personalului în ce privește gradul de pregătire a documentației”.

...integrarea europeană nu mai este una prioritară...


Agenda politicii externe a unei țări oglindește starea de lucruri din interiorul guvernării – este concluzia la care a ajuns deputatul Iurie Reniță, fost ambasador la București și Bruxelles, după audierea din parlament. Între altele, el a reproșat actualei guvernări că s-ar arăta doar „pe față” deschisă pentru vectorul european, în realitate nutrind simpatii pentru spațiul estic: „O politică externă poate avea loc și se va produce când vom avea și o politică internă pe potrivă. (…) Astăzi, și este o realitate, integrarea europeană a trecut ca și prezență de supleant, nu mai este una prioritară, deși încercăm să o promovăm, să o facem mai vizibilă, în realitate ea nu mai este pe agendă nr. 1.”


Săptămâna trecută, aflat la Chișinău cu ocazia ședinței Comitetului de asociere UE - Republica Moldova, directorul general adjunct pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, Luc Devigne, a încurajat autoritățile moldovene să combată corupția, să depolitizeze instituțiile statului și să pună pe prim loc buchea legii. Oficialul european a mai regretat că autoritățile moldovene întârzie să investigheze eficient frauda bancară și să recupereze banii.

XS
SM
MD
LG