Asociația Promo-LEX a prezentat Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice în primul semestru al anului 2018. Cu alegerile parlamentare la orizont, de ce dispun, ce cheltuie și ce raportează sau evită să raporteze că au cheltuit formațiunile politice? O convorbire pe această temă cu Cornelia Călin, analistă a finanțelor la Asociația Promo-LEX.
Europa Liberă: Promo-LEX a prezentat un Raport privind monitorizarea finanțării partidelor politice în primul semestru al anului 2018. Rezultatele acestei monitorizări, concluziile au fost prezentate la o masă rotundă care-și propunea să răspundă dacă în această privință este vorba de „progres, regres sau stagnare?” Să pornim chiar de la această întrebare: e progres? e regres? e stagnare? În modul în care se reglementează finanțarea partidelor, se obțin, se cheltuie și se raportează banii? Sau – de ce nu – se suportă consecințe pentru neglijarea legislației...
Cornelia Călin: „Avem progres în anumite privințe, mă refer la cadrul legal. În primul semestru al anului 2018, în sfârșit au fost reglementate donațiile în numerar. De pe 1 ianuarie 2019, donatorii vor putea face donații sume de până la trei salarii medii pe economie. În numerar, restul banilor vor fi transferați prin transferuri bancare, ceea ce este un lucru pozitiv, pentru că astfel vom vedea trasabilitatea banilor, dacă acești bani sunt impozitați, proveniența lor, și tot așa. Aici avem un progres. Mai avem un progres pe aspectul de finanțare sau susținere a femeilor candidate. Partidele care vor susține femei în alegeri, în 2019, vor obține un pic mai mulți bani de la bugetul de stat, și aici mă refer la subvențiile partidelor. Iată din aceste considerente credem că avem un progres.
Stagnare avem la capitolul raportării. Partidele raportează în continuare formal, nu raportează toate cheltuielile. Pe de altă parte, și actualul model de raport pe care CEC l-a propus partidelor este unul deficitar, pentru că ascunde anumite categorii de cheltuieli. Categorii precum consultanță politică nu figurează în acest raport. Nu cunoaștem sumele care se cheltuie pentru acest serviciu. la fel, publicitatea, care este o categorie foarte generală. Nu înțelegem câți bani merg pentru publicitatea la TV, în presa scrisă, în mijloacele electronice. Deci nu este claritate și vizibilitate.
Regres avem la raportarea plenară a cheltuielilor. Nu cunoaștem câți bani au mers de facto pentru concertele organizate în primul semestru al anului 2018 și acestea au fost cel puțin 78 la număr. Organizate din partea a patru partide politice: partidul Șor, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Socialiștilor...”
Europa Liberă: Toate lucrurile sunt la suprafață,d e exemplu, de ce se întâmplă aceste nereguli? Reglementările sunt proaste sau Comisia Electorală Centrală nu acționează în mod adecvat? Care ar fi explicația, până urmă, că partidele își permit să facă ceea ce ați enumerat?
Cornelia Călin: „Partidele profită de slăbiciunea mandatului CEC, pentru că deși ei afirmă că nu prea au pârghii de control, de
Partidele profită de slăbiciunea mandatului CEC...
verificare și doar de verificare formală a rapoartelor, pe de altă parte, ei au calitatea de a se autosesiza în multe privințe, de a fi mai conștiincioși inclusiv în evaluarea cheltuielilor, de a deschide ochii. Știți cum, fiecare încearcă să-și facă lucrul până într-un anumit moment și de acolo deja nu mai întreprind nicio acțiune.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să scoateți în evidență cea mai importantă concluzie, cea mai relevantă constatare a acestei monitorizări pe care trebuie să o afle și să o înțeleagă alegătorul la ce v-ați referi întâi de toate?
Cornelia Călin: „Ne-am referi la faptul că partidele care ne guvernează, care gestionează banul public, nu sunt exemplare în raportare și atâta timp cât acestea ascund anumite cheltuieli,
Partidele care ne guvernează, care gestionează banul public, nu sunt exemplare în raportare...
probabil, în cadrul guvernării sau în cadrul gestiunii bunurilor publice fac aceleași lucruri, iar cetățenii trebuie să înțeleagă acest lucru și să-i taxeze, fiindcă probabil ei sunt unicii care taxează în cazul alegerilor. Să citească foarte atent rapoartele noastre, să fie cu ochii pe noi și să vadă care sunt mai exemplare dintre partide, care nu sunt, iar în cadrul alegerilor să-și de-a votul conform constatărilor noastre, pentru că o altă soluție nu avem. Organul de supraveghere nu-și face treaba foarte bine sau cel puțin încearcă să se eschiveze de anumite obligațiuni și constatări pe care noi le scoatem în evidență.”
Europa Liberă: Promo-LEX nu este un organ de anchetă. Totuși, paleta metodelor de monitorizare, analiză înțelegem că a fost destul de largă. Cum v-ați asigurat ca metodologia de monitorizare să nu ofere partidelor „cu musca pe căciulă” posibilitatea de a acuza ONG-ul că ar trata nedrept aceste partide?
Cornelia Călin: „Avem metodologia dezvoltată încă din anii 2016, dacă mă refer strict la finanțarea partidelor, nu a campaniilor, a campaniilor o avem din 2013. Este o metodologie consecventă, nu o schimbăm de la an la an. Ne conducem după aceleași calcule, estimări racordate la inflație și tot așa. De aceea, nimeni nu ar avea motiv să ne acuze că sunt partide care sunt tratate cu părtinire. Nu, îi tratăm pe toți egal și asta se vede în rapoarte pentru că inclusiv și partidele de opoziție sau partidele neparlamentare au anumite deficiențe în raportare, datorită metodologiei pe care o aplicăm în mod egal pentru absolut fiecare partid. Dacă este să vorbim despre deplasări, de exemplu, ne conducem după o hotărâre de Guvern în care este menționat că, iată, diurna este respectivă, și aplicăm aceeași diurnă pentru fiecare...”
Europa Liberă: Ce așteptări ridică față de CEC cele constatate în procesul de monitorizare? Ce ar urmă – în opinia Dvs. – să se facă în primul rând și cu graba necesară înainte de alegeri?
Cornelia Călin: „În primul rând, Comisia ar trebuie să citească foarte bine raportul nostru, să vadă acele vulnerabilități pe care le-am găsit, să încerce să verifice încă o dată datele de rapoarte, inclusiv asupra cheltuielilor de locațiune, asupra cheltuielilor de personal, pentru că au datele corespunzătoare. Or, în rapoarte noi am văzut chestii ireale, deci un sediu să coste 600 de lei pe lună, un angajat să fie achitat cu o mie de lei... Aceste chestii trebuie luate în vizor și ulterior să sesizeze organele competente - FISC-ul, de exemplu, în privința provenienței donațiilor pentru partide, Procuratura, în privința semnăturilor depistate în listele registrului donațiilor și cotizațiilor a Partidului Democrat din Moldova, am ridicat această problemă. Or, Comisia nu a luat nicio măsură. Iarăși, tratament preferențial - în 2012 Comisia a verificat semnăturile atunci când Partidul Social-Democrat a inițiat referendumul de aderare la Uniunea Vamală. Atunci s-a făcut această verificare, dar acum ne zic că nu pot, nu vor.”
Europa Liberă: Câți bani nu au fost raportați cum se cuvine de partide în jumătatea de an monitorizată?
Cornelia Călin: „Potrivit constatărilor noastre, estimărilor Asociației Promo-LEX, cel puțin doisprezece partide nu au raportat un cuantum de peste 12 milioane de lei. 12.800.000 lei.”
Europa Liberă: Banii nu aduc neapărat fericire, dar pot aduce beneficii electorale... Așa cum stau lucrurile acum, la scara de acum a iregularităților, rezultatul alegerilor poate fi influențat prin folosirea banilor de către partide?
Cornelia Călin: „Desigur că poate, de aceea în campania
În campania electorală trebuie create reguli egale pentru toți ...
electorală trebuie create reguli, deja ele sunt create, dar aceste reguli trebuie să fie egale pentru toți, pentru ca fiecare concurent electoral să aibă pârghii egale, „arme” egale de competiție și de concurență, iar tratamentul încălcărilor trebuie la fel să fie unul egal, echidistant și nu util preferențial, precum am văzut până acum.”
