Numărul îmbolnăvirilor din România rămâne relativ mic, nu pentru că aceasta ar fi realitatea, ci din cauză că se fac puține teste, dar chiar și așa suma victimelor crește. România înregistrează 200 de decese si aproape 4500 de persoane infectate. Există însă câteva focare greu de stins: Suceava, Arad, Deva. Urmează Brașovul și Constanța, potrivit ministrului Sănătății, Nelu Tătaru.
În fiecare zi, Grupul de Comunicare Strategică anunță câte alte cadre medicale sunt infectate, fără să mai calculeze totalul, care a ajuns mult prea mare, iar sindicaliștii din branșă se tem că toți cei din linia întâi, medici, brancardieri, asistente, infirmiere vor ajunge să fie contaminați, fiindcă nu au destule echipamente.
La Suceava, lucrurile au rămas deocamdată nerezolvate, deși medicii militari încearcă de zile întregi să folosească un management de mână forte. Cadrele medicale civile se plâng însă de tratamentul dur adoptat de militari și nu acceptă regimul de cazarmă. Pe de altă parte, ministrul Sănătății nu a găsit alte soluții, fiindcă haosul era cel care guverna spitalul din Suceava.
Spitalul Județean din Suceava, unul dintre cele mai moderne din România, a fost infectat printre primele din țară, iar numărul celor care s-au îmbolnăvit de coronavirus în acest oraș a trecut de o mie. În jur de 25% din totalul infectărilor confirmate în România.
Pentru că se discută din ce în ce mai mult despre anvergura care i se dă Armatei în această criză epidemică, oficialii români ezită să lărgească acest model. Cu toate acestea însă, la Deva, unde Spitalul Județean este în carantină, a fost de asemenea trimis un medic militar de la Craiova, dar managementul a fost lăsat în seama Direcției Județene de Sănătate Publică. La Țăndărei, lângă București, o altă localitate pusă sub carantină, a doua după Suceava, Armata are grijă să se mențină izolarea, iar prin capitală, poliția militară îi oprește și verifică pe cei care ies din casă.
Activista pentru drepturile omului, fostă ministră a Justiției, Monica Macovei consideră că Armata repară eșecurile autorităților publice, ale poliției și ale medicilor civili, dar că în cele din urmă aceștia vor trebui să plătească pentru faptul că nu au fost capabili să-și facă treaba. Pe de altă parte, atrage atenția Macovei într-un interviu pentru Europa Liberă, folosirea Armatei ca „medicament” și nu ca „vaccin” împotriva eșecului unor autorități, al poliției sau al unor manageri din spitale poate fi un răspuns numai la incapacitatea acestora din urmă și nu un „vaccin”.
Armata repară eșecurile autorităților publice, ale poliției și ale medicilor civili, dar nu poate fi un vaccin...Monica Macovei
Vaccinul ar fi în viziunea Monicăi Macovei „depolitizarea instituțiilor publice, aplicarea corectă și deșteaptă a regulilor care definesc profesionalismul bazat pe rezultate, a meritului și a competițiilor corecte în promovări și numiri. Vaccinul ar fi eliminarea reală a corupției și a multelor conflicte de interese care au fost apărate până acum între stat și privat, mai ales că mulți medici lucrează în ambele părți, profitând de multe ori de infrastructura statului în interes propriu.
Nu rezultă de niciunde, că medicii militari ar fi mai buni, decât cei civili, dar adepții modelului implicării Armatei în criza coronavirusului consideră că disciplina lor ar fi esențială în această perioada. Dincolo de profesionalism este vorba despre viabilitatea sistemului de sănătate autohton, care și-a dovedit limitele din primele zile ale epidemiei.
