Igor Dodon nu crede că Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană în următorii 10-15 ani, dar „trebuie să aibă relații bune cu UE și să profite de suportul oferit de Acordul de Asociere”. Declarația a ajuns și în presa de la București, via presa de dincolo de Prut. G4Media publică și ce spunea Dodon în presa rusă imediat după ce a ajuns președinte: „că optează pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică” și că „partidul socialiștilor va lupta pentru denunțarea Acordului semnat dintre Republica Moldova și UE”.
Revista Dilema Veche pare să fi trecut hopul de finanțare și reapare la chioșcuri și online. Articolul semnat de Matei Vișniec se întreabă dacă va exista și o „generație COVID-19”, așa cum a existat o generație ’68, după revoltele tinerilor din acel an în numeroase ţări ale lumii” sau o „generaţie a Internetului” pentru tinerii născuţi după 1995, perfect familiarizaţi (de mici) cu tehnologiile digitale şi cu reţelele de socializare. Un sociolog francez scrie déjà că „ne aflăm în faţa unui «fenomen generaţional» (…): după războaie, după crize economice sau după cataclisme, tinerii au vrut să trăiască altfel, sau cel puţin au încercat să se exprime prin mişcări contestatare”. Revenind la actuala pandemie, Vișniec crede că studenții de azi vor avea mari probleme în carieră, de fapt, cariera lor a fost aproape distrusă de consecințele pe piața muncii ale de-globalizării. „Oamenii vor fi probabil invitaţi să muncească mai mult şi vor fi plătiţi mai puţin. Mobilitatea în Europa va fi restrânsă, iar modelul adoptat deja de Marea Britanie, care vrea să-şi aleagă cu grijă mâna de lucru străină, s-ar putea să tenteze şi alte ţări europene”. Această generație se va izbi de greutăți cu care părinții lor nu s-au confruntat : „o lume mai periculoasă decât înainte de epidemie, mai frământată, mai inegalitară, mai expusă mafiilor, dictatorilor, curentelor autoritariste, discursurilor naţionaliste şi obscurantismelor religioase, mai puţin organizată în spiritul unor reguli inspirate de valori umaniste (…) ; societăţi care vor accelera distrugerea mediului înconjurător”. Șansa lor, dacă se poate spune așa, este că vor porni la drum „fără iluzii”. E de presupus că va fi o generație mai politizată, care ar trebui să preia puterea pe la 40 de ani, mai scrie Matei Vișniec. Iar dacă în România tinerii ar rămâne în țară în acest scop, ar fi minunat.
În aceeași revistă, Matei Martin constată că coronavirusul a infectat și democrațiile. Simptomul este amânarea și schimbarea prin forța lucrurilor a împrejurărilor în care ele vor avea loc, atunci când vor avea loc. Franța, de pildă, organizează pe 28 iunie turul al doilea al alegerilor locale, la mare distanță de primul tur. Tema dominantă e de departe pandemia și aproape nimic altceva. Guvernul de la București a prelungit până la finele anului termenul de organizare a localelor. Matei Martin consideră însă că un ales local „în prelungiri” nu mai are aceeași legitimitate, ori tocmai în perioade dificile cum sunt acestea sub stare de alertă e nevoie de o putere legitimă. În plus, politicienii nu mai pot merge în campanie electorală cum ar fi normal. Regulile de distanțare socială îi împiedică, așa că „atâta câtă va fi, campania electorală nu va putea oferi contextul unei competiții politice reale”. În consecință, nu se știe „cât de reprezentative vor fi aceste alegeri dacă participarea va fi – așa cum se preconizează deja – foarte scăzută”.
