Linkuri accesibilitate

Corupția în Ucraina lui Zelenski și cum Rusia vrea să-l scoată pe Soljenițîn din manualele școlare


Vladimir Putin acasă la Aleksandr Soljenițîn, unde acesta îl așteaptă pentru o conversație, 12 iunie 2007.

Germania ar putea trimite tancuri în Ucraina și în Rusia, Aleksandr Soljenițîn începe să (re)devină un scriitor indezirabil.

Tancuri pentru Ucraina: cum o anticipase deja la Bruxelles Politico, cancelarul german Olaf Scholz e pe cale de a anunța oficial trimiterea, în sfârșit, a unor tancuri de tip Leopard 2 în Ucraina.

La Londra, marți seara încă, The Daily Telegraph scria despre cum guvernul german ar fi cu totul divizat în chestiunea trimiterii de tancuri către Ucraina. Olaf Scholz va face însă totul oficial chiar astăzi, anunțând livrarea de tancuri germane Leopard 2 tip 2A6, scrie Der Spiegel pe site-ul său, fără însă a cita o sursă oficială. Este vorba de „cel puțin o brigadă blindată”, altfel zis minimum zece tancuri de acest tip, precizează revista.

Peste ocean, The Washington Post — care anunță si că administrația Biden a decis la rândul său să furnizeze Ucrainei tancuri M1 Abrams — explică ce face tancurile germane Leopard 2 atât de speciale, inclusiv viteza și ușurința cu care pot fi manevrate.

Corupția în țara lui Taras Bulba

În acest timp, Le Monde a pus-o astăzi chiar în prima pagină: corupția la Kiev! În Ucraina, o bombă de un cu totul alt tip tocmai a explodat departe de front.

Zece înalți oficiali ucraineni implicați în scandaluri, printre care și ministrul adjunct al apărării, și-au dat deja demisia de duminică încoace, sau au fost demiși. Aceste decizii sunt analizate îndeaproape de aliații Ucrainei, cu atât mai mult cu cât Kievul aspiră să adere la UE și a depus în vara trecută o cerere în acest sens, simultan cu Republica Moldova.

La scurt timp după anunțul demisiei lui Kirilo Timoșenko, ministrul adjunct al Apărării, iată că și Viaceslav Șapovalov, responsabil cu aprovizionarea trupelor cu alimente și echipamente, a demisionat și el, invocând "acuzații de corupție" venite din partea presei.

La fel, procurorul general adjunct Oleksi Simonenko a fost demis.

Primul cutremur în cadrul puterii de la Kiev a avut loc pe 21 ianuarie, în urma publicării unei anchete răsunătoare în săptămânalul Zerkalo Nedeli, care a scos la iveală suprafacturarea masivă a produselor alimentare destinate armatei printr-o companie-paravan. Escrocheria, potrivit revistei, s-ar ridica la suma de 330 de milioane de dolari (ceva peste 303 de milioane de euro).

A doua zi, adjunctul ministrului infrastructurii Vasil Lozinski a fost arestat de poliția anticorupție, prins cu mâna în geantă, în timp ce încasa o mită de 400.000 de dolari (367.000 de euro). Omul a fost imediat demis din guvern.

Încă de luni seara, 23 ianuarie, președintele Volodimir Zelenski încercase să limiteze dezastrul anunțând schimbări în următoarele douăzeci și patru de ore în funcțiile înalte din guvern și prin administrațiile regiunilor. Înainte de invazia rusă, șeful statului făcuse din lupta împotriva corupției obiectivul său principal, insistând că el întruchipează o ruptură generațională față de elita politică aflată la putere începând de la independența țării în 1991.

Este prima remaniere „substanțială” a cabinetului de la începutul invaziei ruse din februarie 2022 și „nu are nimic de-a face cu eșecurile de pe front” sau „cu negocierile internaționale dificile pentru obținerea mai multor arme”, notează cotidianul spaniol El. País. Motivul este cu totul altul și este o „veche constantă a societății ucrainene”: corupția politică.

Zelenski caută să dea un exemplu

Cum o amintește Le Monde, modul în care autoritățile de la Kiev gestionează aceste acuzații de corupție este analizat foarte îndeaproape de către occidentali. Mai mult ca niciodată, Ucraina, care depinde de ajutorul internațional pentru a putea face față agresiunii Rusiei și care aspiră să adere la Uniunea Europeană (UE), trebuie să se arate exemplară.

„Dacă donatorii încep să aibă îndoieli și consideră că regimul ucrainean este corupt, atunci nimeni nu va mai vrea să doneze nimic”, confirmă pentru Le Monde Viola von Cramon, eurodeputată și vicepreședintă a delegației parlamentare UE-Ucraina.

Qatargate: limbile se dezleagă

În acest timp, la Bruxelles continuă ancheta privind corupție din Parlamentul European, așa-numita Qatargate.

Cum o scrie platforma Euractiv, Pier Antonio Panzeri, presupusul șef al rețelei de corupție din Parlamentul European, este presupus că va oferi astăzi justiției belgiene noi nume ale unor europarlamentari din Germania, Franța și Italia, a declarat luni avocatul deputatei din Grecia încarcerate Eva Kaili.

Ancheta se extinde acum, implicând și posibile fonduri plătite de Arabia Saudită unor aleși din legislativul UE.

„Arhipelagul Gulag” al lui Soljenițîn scos din programele școlare din Rusia?

În acest timp, în Rusia, se propune scoaterea lui Aleksandr Soljenițîn din programa școlară.

Aleksandr Soljenițîn
Aleksandr Soljenițîn

Primul vicepreședintele grupului parlamentar Rusia Unită (partidul de guvernământ) din Duma de Stat, Dmitri Viatkin, a declarat că programa de literatură școlară se va schimba în 2023 și a propus să se scoată din ea Arhipelagul Gulag al lui Aleksandr Soljenițîn, scrie cotidianul rusesc online Gazeta.ru.

Referindu-se la dorința anunțată a ministrului Educației, Serghei Kravțov, de a introduce unele schimbări „indispensabile”, el a spus că anumiți autori sovietici ar trebui „reintroduși” în programele de învățământ, în timp ce cei care nu „rezistă testului timpului sau prezintă în mod deformat realitatea” ar trebuie să fie excluși.

Ca atare, potrivit lui, analiza Arhipelagului Gulag a arătat că „au fost introduse acolo multe fapte inventate”. Astfel, un student din Rostov-pe-Don, unde un grup de lucru din Rusia Unită a călătorit weekendul trecut, le-ar fi arătat aleșilor moscoviți că lucrările lui Soljenițîn „conțin erori”, ba chiar îi „laudă pe бендеровцы” (adjectiv derivat de la numele liderului naționalist ucrainean Stepan Bandera (1909-1959), considerat un erou în Ucraina, dar un fascist în Rusia).

Printre lucrările literare pe care guvernul dorește acum să le vadă din nou introduse în predarea obligatorie în școli se numără, de pildă, romanul din 1946 Tânăra gardă, al lui Aleksandr Fadeev.

Ce scria Soljenițîn despre ucraineni și Bandera

Pentru această revistă a presei am căutat ce scria Soljenițîn despre ucraineni și Bandera în romanul O zi din viața lui Ivan Denisovici:

«La masă, în lagăr, Ivan Denisovici se uită împrejur la ceilalți ocnași, făcându-și mici portrete în cap:

— “Uite acolo cum un flăcău, până să înfigă lingura, se închină. Aha, unul de-ai lui Bandera, ba chiar nou-venit; ucrainenii bătrâni care supraviețuiesc în lagăr renunță să se mai închine. Dar rușii — rușii au uitat și cu ce mână îți faci cruce.”»

(Там, за столом, ещё ложку не окунумши, парень молодой, крестится. Бендеровец, значит, и то новичок: старые бендеровцы, в лагере пожив, от креста отстали. А русские — и какой рукой креститься, забыли.)

Întregul Soljenițîn e condensat în această mică scenă, scrisă cu o extraordinară economie de cuvinte. Astăzi surprind următoarele:

— la nivelul literar, este remarcabil nu doar stilul, dar și conținutul; cum în acest scurt roman publicat în mod uluitor în URSS-ul lui Hrușciov în 1962, Soljenițîn scrie de parcă ar anticipa lectura lui peste decenii: nicio oroare fizică nu e descrisă acolo, nicio tortură; doar cazna cotidiană a închiderii printre alții, fără scăpare, fără o clipă de intimitate, într-un plictis și o monotonie eterne.

— Apoi, aprecierea pozitivă a atitudinii deținuților naționaliști ucraineni care fuseseră condamnați pentru că făcuseră parte din forțele de extrema-dreaptă (бендеровцы) ale ucraineanului Stepan Bandera, habotnici religioși pe deasupra (flăcăul ucrainean se închină la masă, în lagăr, în văzul celorlalți). Ce se vede imediat în germene în acest roman este simpatia personajului Ivan Denisovici, dar și a scriitorului Soljenițîn, pentru pornirile religioase autentice.

— Și în alte scrieri (mai ales în Arhipelag Gulag) Soljenițîn își arată afecțiunea pentru grupurile etnice ultranaționaliste, fie ucraineni, dar mai ales ceceni, greu de pătruns și de strivit în lumea lagărelor.

— Acolo însă unde, la apariția romanului, rușii avizi de altceva decât de discursul oficial comunist au citit cu nesaț și enormă aprobare asemenea portrete precum cel al flăcăului ucrainean partizan al lui Bandera (бендеровeц), așa cum o făcuseră citind și “Garda Albă” a lui Bulgakov, astăzi în Rusia lui Putin o asemenea atitudine a devenit de neconceput: unul din reproșurile Kremlinului și o justificare a invadării Ucrainei pentru a goni “naziștii” este că prin anumite orașe ucrainene avem azi statui și străzi botezate cu numele lui Bandera!…

Concluzia, strângând toate acestea, e una singură: romanul lui Soljenițîn “O zi din viața lui Ivan Denisovici” nu ar mai putea fi publicat astăzi în Rusia lui Putin!…

Cenzura, acum, e mai severă decât în timpul URSS-ului!…

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG