Rezultatele unui sondaj făcut public la Chișinău arată că avocaţii moldoveni cred că în R. Moldova există multă corupţie, iar în justiţie aceasta a crescut în ultimii ani. Numărul apărătorilor care apreciază reformele realizate în ultimii ani în justiţie este mai mic decât al celor ce le contestă efectul. La fel şi numărul celor care ar crede că există un act de justiţie mai bun.
O primă nedumerire care s-ar putea ivi în legătură cu cercetarea Centrului de Investigații Sociologice și Studii de Marketing „CBS-AXA”, efectuată de această casă de sondaje la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova, e de ce din ea lipsesc procurorii şi judecătorii.
Clarificarea e că magistraţilor nu li s-a permis să participe de către Consiliul Suprem al Magistraturii, organul de autoadministrare a breslei, iar Pocuratura a ales să-şi comande un propriu sondaj. În 2015, când s-a făcut un studiu similar, participaseră şi magistraţii, şi procurorii.
De altfel, autorii regretă mai ales neparticiparea magistraţilor, considerând că procurorii, prin însuşi statutul lor, dispun de un grad mai mic de independenţă, pe când o independenţă autentică a justiţiei se asigură în primul rând prin contribuţia judecătorilor.
De această dată, aşadar, singurii actori din justiţie ce au fost chestionaţi sunt avocaţii, în total 300 de persoane, sau 14% din total.
Numărul celor care cred că în R. Moldova există multă corupţie este extrem de mare: 73%. Dar există şi un număr de 2% care cred că în Moldova corupţie nu există în general. Un număr cam egal de intervievaţi cred că, în justiţie în particular, corupţia a scăzut sau, dimpotrivă, a crescut. În jur de 70% dintre avocaţi cred totuşi că sunt corupte toate nivelurile, în timp ce aproape 20 la sută reclamă existenţa corupţiei doar în conducerea instituţiilor.
Avocaţii au fost întrebaţi şi ce cred despre independenţa judecătorilor. Optzeci la sută din ei nu cred în existenţa acesteia. Numărul celor care găsesc neechitabile soluţiile date de magistraţi se ridică şi el la o cotă îngrijorătoare de 64%. Politicienii ar fi primii în topul subiecţilor ce s-ar amesteca, potrivit avocaţilor, în munca magistraţilor. Următorii sunt procurorii, urmaţi de alţi judecători, CSM, poliţie şi mass-media.
Despre reformele din justiţie, găsesc motive de laudă pentru ele doar puţin peste 40% din avocaţi. Mai mult de jumătate crede totuşi că toate transformările din justiţie au fost în van.
Dacă există şi acţiuni concrete de reformă care sunt apreciate de avocaţi, aceastea ar fi obligaţia de a înregistra şedinţele de judecată şi punerea în funcţiune a programului integrat de gestionare a dosarelor, ultimă măsură constând în repartizarea aleatorie a dosarelor între magistraţi, în baza unui sistem automatizat, ferit de voinţa şefilor din justiţie.
Măsurile, puse în aplicare în ultimii ani, nu fără presiuni din exterior, sunt văzute în general ca factori ce au determinat o mai mare transparenţă a actului de justiţie şi o mai bună respectare a drepturilor participanţilor la procese.
