Împărțirea aleatorie a dosarelor între judecători este un sistem introdus treptat încă din 2009 pentru a limita cât mai mult corupția și influențele politice din justiție. Sistemul este gândit așa încât atunci când procurorii trimit dosarul în judecată, nimeni nu știe pe mâinile cărui judecător o să ajungă, iar părțile interesate nu pot schimba judecătorul cu altul pe care îl pot influența. Criticii spun că, în practică, nu se întâmplă tocmai așa.
Încă de la apariția aplicației, gândită să dezvolte eficiența şi transparența sistemului de justiție, auditori de la Curtea de Conturi, ofițeri de la Centrul Naţional Anticorupţie, darămite reprezentanți ai societății civile au spus că programul poate fi păcălit. Chiar președinții de instanțe ar fi putut să intervină, astfel încât anumite dosare să ajungă la magistrați aleşi să le examineze într-un fel anume.
Ultimii care au criticat distribuirea aleatorie a dosarelor au fost avocații lui Veaceslav Platon invocând situația suspectă, din punctul lor de vedere, de la instanța de fond din Chişinău.
Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (pe scurt USAID) a alocat aproape 5 milioane de dolari pentru anii 2017 şi 2018 inclusiv pentru a îmbunătăți actualul program şi a exclude factorul uman. Asta după ce anterior alţi 8,6 milioane de dolari bani ai poporului american au fost investiți în justiție, parte dintre ei pentru aceeași aplicație.
Şefa Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională a SUA în Republica Moldova, Karen R. Hilliard, spune că ipotetic manipularea programului este posibilă.
Am descoperit că excepțiile legate de conflicte de interes, boală sau vacanță au fost utilizate ocazional ca să fie manipulat programul, iar dosarele au fost repartizate către alţi judecători
„Pe durata a câtorva ani de utilizare a sistemului noi, am descoperit împreună cu oficiul de la Ministerul Justiţiei că sunt anumite căi pe care persoane corupte le-au găsit ca să manipuleze sistemul. De exemplu, sistemul nu permite altfel decât distribuirea aleatorie a cauzelor către judecători. Am descoperit că excepțiile legate de conflicte de interes, boală sau vacanță au fost utilizate ocazional ca să fie manipulat programul, iar dosarele au fost repartizate către alţi judecători”.
Actualul program „Justiţie transparentă” al Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională presupune şi sporirea transparenței la selecția şi promovarea judecătorilor. Şefa reprezentanței USAID în Republica Moldova, Karen R. Hilliard, spune că dacă nu se va înregistra o transparență în activitatea judecătorilor, dacă se va menține actuala practică de a nu motiva în scris deciziile şi eventualele devieri de la program, ar putea ca suportul financiar să fie suspendat la jumătate de drum.
Din punctul de vedere al directoarei adjuncte a Agenției de administrare a instanțelor judecătorești din cadrul Ministerului Justiţiei, Valentina Grigoriş, aplicaţia de distribuire aleatorie a dosarelor necesită unele ajustări şi măsuri de securitate. Bunăoară, zice ea, medierea judiciară trebuie prevăzută. În partea a doua a programului american ar putea fi dezvoltat un nou sistem, îmbunătățit, de gestiune a dosarelor.
„Programul integrat de gestionare a dosarelor chiar şi la moment asigură o distribuire aleatorie a dosarelor aproape perfectă. Deci nu se pot admite manipulări la nivel de program. În afară de aceasta, se elaborează acele rapoarte lunare în care se poate analiza cazurile în care au fost distribuit dosarul şi cum a fost distribuit. Programul care va veni va veni inclusiv cu niște soluții care vor putea să depisteze în mod automat cazurile în care se încearcă să se fraudeze.”
Directoarea adjunctă a Agenției de administrare a instanțelor judecătorești, Valentina Grigoriş, mai spune că autoritățile au mai multe planuri în ceea ce privește suma de aproape cinci milioane de dolari oferiți de Statele Unite ale Americii. Ea a menţionat o eventuală soluţie pentru jurnalişti pentru accesul la hotărârile judecătorești neblurate de zisele date cu caracter personal sau la o aplicaţie pe mail e-dosar care să fie testat pentru început la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Rămâne de văzut dacă vor convinge partenerii americani, şi nu doar cu intenţii.
