Participanții la o conferință organizată la Chișinău de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului au ajuns la concluzia că cei mai vulnerabili membri ai societății au devenit și mai vulnerabili din cauza pandemiei de coronavirus: de la victima violenței în familie pentru care a devenit și mai greu să apeleze la ajutorul autorităților sau societății civile, până la copilul din familii defavorizate care nu are computer pentru a învăța online. Ce s-a făcut pentru a amortiza aceste efecte negative?
Multe dintre problemele cu care se confruntă categoriile vulnerabile, accentuate de criza pandemică, au fost soluţionate graţie ajutorului venit de la partenerii externi.
Cele mai consistente ajutoare au venit din partea UE
Aceștia au continuat să sprijine, inclusiv financiar, proiectele sociale ale organizaţiilor neguvernamentale, care de-a lungul anilor au preluat o serie de probleme pe care statul le soluționează anevoios. Cele mai consistente ajutoare au venit din partea UE. Printre acestea, donaţii de echipamente, măsuri de protecţie, dar şi un ajutor de urgenţă de 87 de milioane de euro, dintre care 11 milioane au fost destinate societăţii civile care oferă servicii persoanelor aflate în dificultate şi celor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu dizabilăţi, minorităţile, inclusiv cea romă şi familiile cu mulţi copii.
Doar pentru combaterea violenţei domestice care s-a acutizat pe timp de pandemie au fost direcţionate 155 de mii de euro. De la debutul pandemiei numărul de cazuri de violenţă în familie a crescut dramatic, spune Natalia Vîlcu directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor.
Pe durata stării de urgenţă multe victime s-au pomenit izolate în casele lor cu agresorii fără a avea acces la un anumit sprijin. Accesul la servicii de adăpost sigur a fost limitat, întrucât unele centre de plasament şi-au sistat activitatea, altele şi-au redus capacitatea. Datorită sprijinului extern s-a reuşit închirierea mai multor apartamente pentru a oferi de urgenţă femeilor agresate plasament alternativ, spune Natalia Vîlcu:
„În perioada aprilie-iulie 2020 au fost plasate 10 femei cu copii pe o perioadă de 2 săptămâni după care erau transferate în centrele de plasament când erau locurile disponibile. În perioada septembrie-decembrie cu suportul partenerilor externi la fel este asigurat plasamentul de urgenţă a victimelor violenţei în familie.”
Preşedintele Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării Yan Feldman constată că pandemia a accentual problemele sistemice cu care se confruntă statul. Cele mai vulnerabile categorii au devenit şi mai vulnerabile, iar săracii şi mai săraci.
Această stigmatizare, discriminare duce la tăinuirea statutului
Yan Feldam spune că o altă problemă majoră este stigmatizarea persoanelor infectate cu Covid care încă mai persistă deşi nu e la fel de accentuată ca în primăvară când a izbucnit pandemia: „Această stigmatizare, discriminare duce la tăinuirea statutului, descurajarea oamenilor de a adapta comportamente sănătoase şi frica de a solicita asistenţă medicală ceea ce ca reacţie de lanţ duce la mai multe infectări şi mai puţine cazuri diagnosticate.”
Yan Feldman mai constată că printre cele mai încălcate drepturi pe timp de pandemie au fost cel la o viaţă decentă, la sănătate şi la educaţie. Categoriile cele mai lovite de pandemie au fost minorităţile, în special cea romă, dar şi oamenii cu venituri modeste, care au avut acces foarte limitat la servicii de sănătate şi la educaţie.
„Pandemia ne-a arătat că rolul statului este de a crea condiţii pentru trai decent şi pentru dezvoltare pentru toate grupurile vulnerabile, pentru toţi cetăţenii, dar nu pentru anumite grupuri doar. Respectarea drepturilor omului devine un indicator de bunăstare a populaţiei şi chiar de sănătate.”
Autorităţile... nu au ţinut cont de abordările bazate pe drepturile omului
Ce au făcut autorităţile pentru a amortiza efectele negative ale crizei pandemice? În opinia avocatei poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu parte dintre deciziile autorităţilor au fost exagerate ducând la încălcarea drepturilor omului: „În gestionarea pandemiei de Covid-19 autorităţile, în linii mari, nu au ţinut cont de abordările bazate pe drepturile omului. Lipsa transparenţei, ignorarea recomandărilor venite din partea avocatului poporului sau experţilor în domeniul sănătăţii au determinat evoluţiile pe care le atestăm în prezent. pentru a reveni după criză trebuie să fie promovate şi protejate drepturile economice, sociale şi culturale. Drepturile omului trebuie să fie în centrul lumii post Covid”, conchide Maia Bănărescu.
