Linkuri accesibilitate

„Adevărul este că niciodată bătaia nu a salvat omenirea”


În această dimineață, adunând date despre victimele violenței în familie am consultat datele prezentate de misiunea OSCE, potrivit cărora în R. Moldova 73 la sută dintre femei și fete suferă pe parcursul vieții de violență psihologică, fizică sau sexuală din cauza partenerului.

„Adevărul este că niciodată bătaia nu a salvat omenirea”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:14 0:00
Link direct

Această cifră ascunde mii de destine mutilate. În drum spre redacție am numărat femeile care eram în troleibuz… fix zece. Deci, șapte dintre noi, teoretic, sunt victime ale violenței. Poate chiar tânăra cu fular roșu care m-a lăsat să trec mai în față sau pensionara ce mi-a mulțumit cu ochii pentru că i-am oferit locul. Mai trist îmi pare faptul că deseori victimele violenței nu sunt doar femeile, dar și copii lor – unul, doi sau mai mulți.

Lidia Gorceag
Lidia Gorceag

Psihologa Lidia Gorceag, de la Centrul de asistență și protecție a victimelor violenței din Chișinău, spune că din cauza pandemiei de COVID-19, în tot mai multe familii s-a întronat violența. În timpurile când izolarea nu era impusă, femeile agresate se puteau retrage la rude sau vecini până partenerul revenea la normalitate. De la începutul anului, aproape 600 de femei au apelat la serviciile juridice, psihologice şi sociale ale CDF, față de 435 de femei asistate în aceeași perioadă a anului trecut. Doar în luna mai, în perioada carantinei, s-a înregistrat un număr record de 79 de cazuri asistate, dublu faţă de media lunară. Lidia Gorceag spune că statisticile prezentate nu oglindesc însă întreaga dramă prin care trec victimele aflate în izolare, dar mai ales copii lor:

Violența lasă amprenta și asupra unui bebeluș...

„Ce este poate chiar straniu pentru cineva care ne ascultă, dar violența lasă amprenta și asupra unui bebeluș. Este neliniștit, plânge, deci, vorbim de un copil care are doar câteva luni, nemaivorbind de cei care sunt mai măricei. La ei apare sentimentul de bază: insecuritatea, frica. Și această frică are urmări foarte serioase și amprenta rămâne pe viață. Care este ea? Om anxios, om care foarte greu se adaptează social. Adevărul este că niciodată bătaia nu a salvat omenirea.”

Lidia Gorceag spune că, cel mai probabil, copii care au fost trecut prin traumele violenței în familie cel mai probabil vor avea un comportament similar la maturitate. Psihologul constată că, deseori, din cauza stereotipurilor păguboase din societate, maturii nici nu își dau seama cât de mult rău fac copiilor. Câți dintre noi am crescut în familii în care ni se spunea că: „unde lovește mama/bunica/tata crește”, că „bătaia-i din rai”, se întreabă oarecum retoric Lidia Gorceag?

Alte stereotipuri se referă la atitudinea autorităților față de cazurile de violență, spune avocata Arina Țurcan-Donțu, de la Centrul de Drept al Femeilor. Și asta pentru că scepticismul de a se adresa după ajutor este „alimentat” de tot felul de mituri: de exemplu, că vor trebui să plătească amenda abuzatorului dacă merg la poliție, ceea ce nu este adevărat, precizează avocata:

Se aplică muncă neremunerată în folosul comunității sau poate fi aplicat arestul contravențional...

„Realitatea este că pentru violență în familie nu se aplică amendă și asta se întâmplă deja de patru ani, pentru că în 2016 s-au făcut mai multe modificări în lege, respectiv, atât atunci când avem în Codul Contravențional calificată o faptă de violență în familie nu se aplică amendă, dar se aplică muncă neremunerată în folosul comunității sau poate fi aplicat arestul contravențional. Mai mult decât atât, un alt mit este că se examinează la poliție și repede poliția îi pune amendă. În caz de violență în familie poliția doar adună materialele și le transmite în instanță. Judecătorul este cel care examinează dosarul, cheamă victima, îi ascultă pe toți și ia o decizie.”

Înainte de pandemie, Ianoș Petrașcu, fondatorul Teatrului MADE și regizor al spectacolului „Nu striga la mine”, în care se aud doar două cuvinte: „stai” și „nu”, a cutreierat țara în lung și în lat pentru a le vorbi adolescenților de la sate despre sechelele pe care le lasă violența în familie. Ianoș spune că... dincolo de sfaturi și bani, victimele violenței: copii, femei, mai au nevoie de atenție și solidaritate umană. Cum îi motivăm pe cei din jur să nu rămână indiferenți la suferințele altora?

Putem să demonstrăm publicului că nu ne este frică...

„Mai întâi și întâi de toate nu ar trebui să tacă lumea. Deci, orice caz de violență ar trebui să fie raportat. Ținând cont de perioada pandemică în care acest fenomen negativ al violenței a escaladat, cred că ar trebui fiecare dintre noi, în cazul în care suntem martori sau victime să nu tăcem, să raportăm. Astfel, putem să demonstrăm publicului că nu ne este frică, că nu este rușine și că este chiar corect să abordăm astfel de probleme ca să nu se mai întâmple.”

Datele cu care operează autoritățile confirmă îngrijorările apărătorilor drepturilor omului. Potrivit Inspectoratului General al Poliției din capitală, de la începutul anului au fost înregistrate peste zece mii de cazuri de violență domestică, cu aproape două mii mai mult decât anul trecut. Cifrele însă nici pe departe nu reflectă realitatea, pentru că o bună parte dintre victime în continuare se tem să ceară ajutor.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG