În Rusia, unde trăiește cea mai mare comunitate de creștini ortodocși din lume, noaptea trecută oamenii au luat cu asalt bisericile din Moscova și din întreaga țară pentru a participa la slujba de Crăciun.
În Ucraina, unde cei mai mulți credincioși creștini se identifică drept ortodocși, a fost pentru prima dată când Crăciunul s-a sărbătorit nu pe 7 ianuarie, ci pe 25 decembrie, în conformitate cu tradițiile romano-catolice și creștin-ortodoxe occidentale.
În ciuda deciziei oficiale luate de președintele Volodimir Zelenski în iulie, mii de ucraineni au aglomerat bisericile din toată țara, inclusiv renumita mănăstire Pecersk din Kiev, pentru a participa la slujba de la miezul nopții.
Ordinul lui Zelenski de a celebra Crăciunul conform calendarului gregorian folosit de bisericile creștine occidentale era un alt semn al efortului Ucrainei de a se rupe de tradițiile dominate de Rusia. Biserica Ortodoxă a Ucrainei s-a desprins în 2019 din sfera de influență a Bisericii Ortodoxe Ruse unde se afla de secole, dar au rămas încă urme nevindecate. O altă ramură, mai mică, a ortodoxiei ucrainene a rămas loială Moscovei, iar cele două părți sunt în conflict pentru controlul Lavrei Pecersk.
În Rusia, președintele Vladimir Putin și rudele soldaților uciși în războiul din Ucraina au participat la o slujbă privată de Crăciun, în biserica ridicată pe terenul reședinței prezidențială Novo-Ogariovo, din suburbia moscovită Odințovski.
Kremlinul a organizat pentru rudele atent selecționate un program artistic și o masă festivă. Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, spune că Putin a avut mai înainte „o discuție destul de amplă cu familiile, a vorbit cu văduvele și copiii" despre situația lor economică, despre ajutoarele pe care le primesc sau urmează să le primească. De asemenea, Putin a invitat rudele să i se alăture la masa de Crăciun.
Agenția DPA spune că este posibil ca Putin să-și fi propus ca, invitând familiile soldaților căzuți la datorie, să pară preocupat de nevoile lor, înaintea alegerilor care vor avea loc în martie. De asemenea, în Rusia se înregistrează tot mai mult proteste împotriva războiului, familiile cerând ca bărbații trimiși pe front să revină acasă.
În felicitările pentru creștinii ortodocși transmise de președinția Rusiei, Putin a lăudat „eforturile organizațiilor religioase în sprijinul eroilor noștri - participanții la operațiunea militară specială”, după cum numește Kremlinul invazia Ucrainei. Spre deosebire de anul trecut, Putin nu a cerut încetarea focului de sărbători.
Au avut loc slujbe de Crăciun și în zonele din Ucraina controlate de Rusia. Însă în orașul Belgorod din sudul Rusiei, unde 25 de persoane au fost ucise pe 30 decembrie în cel mai sângeros atac transfrontalier ucrainean din timpul războiului, primarul Valentin Demidov a declarat că slujbele din ajunul Crăciunului au fost anulate. Orașul, aflat la doar 40 km de granița cu Ucraina, a fost supus unor noi atacuri sporadice cu rachete în ultima săptămână, umbrind sărbătorile de Anul Nou și Crăciun.
Bilanț tragic de Crăciun
Conform estimărilor occidentale, de la lansarea invaziei în februarie 2022, Rusia a înregistrat peste 320 de mii de morți și răniți. Aceleași surse consideră că pierderile ucrainenilor sunt comparabile.
În Belarus, unde Crăciunul este sărbătorit oficial cu sărbători legale atât pe 25 decembrie, cât și pe 7 ianuarie, liderul țării, Alyaksandr Lukașenko, a declarat că este „convins că, păstrând tradițiile ortodoxe ale carității și purității morale, vom va crea împreună cel mai bun viitor pentru Belarusia noastră.” Chiar dacă pozează în creștin practicant, Lukașenko, lider autoritar al Belarusului de 30 de ani, se autointitulează „ateu ortodox”.
În Serbia, credincioșii ortodocși au sărbătorit sărbătoarea ridicând ruguri din crengi de stejar la slujbele ținute în afara bisericilor. La catedrala Sfântul Sava, cea mai mare biserică ortodoxă din Balcani, s-au adunat sute de credincioși pentru a participa la slujbă.
