Linkuri accesibilitate

Cristian Diaconescu: Suntem același popor și împărtășim aceleași probleme


Cristian Diaconescu: Suntem același popor și împărtășim aceleași probleme
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:33:58 0:00

Fostul ministru de externe de la București, actualmente președintele al Partidului Mișcarea Populară din România, Cristian Diaconescu, despre provocările regionale și miza alegerilor din Republica Moldova.

Europa Liberă: Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României, actualmente președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP) din România în studioul Europei Libere de la Chișinău. Mulțumim mult că ați dat curs să avem această discuție tocmai acum, când încă parcă nu e total clar ce se întâmplă în regiune, încotro se mișcă evenimentele din această zonă unde e situată R.Moldova și România. Suntem și în ajunul alegerilor parlamentare anticipate din R.Moldova, ne interesează și cooperarea bilaterală dintre București și Chișinău, Chișinău și București. Să pornim, totuși, de la cele ce se întâmplă în regiune, ce evoluții observați Dvs. și încotro înclină balanța?

Cristian Diaconescu: „În primul rând mulțumesc mult, sărut mâna pentru invitație, mă bucur că ne revedem și salut faptul că Europa Liberă este întotdeauna acolo unde trebuie, în ce ține de înțelegerea realităților și din R.Moldova, dar și din regiune. Spun și din regiune, pentru că, așa cum se spune în diplomație, scopul și motivația vizitei Dvs., în primul rând, am reacționat cât se poate de rapid și extrem de bucuros la invitația prietenilor politici din R.Moldova.”

Europa Liberă: Prietenii sunt mulți și din diferite tabere?

Cristian Diaconescu: „Sunt mulți, implicit Partidul Unității Naționale (PUN), care este într-o relație foarte apropiată cu PMP, să discutăm o serie de subiecte. Unele dintre ele țin de un proiect viitor, pe care și eu, și PMP îl avem, și anume o discuție în grupul PPE al Partidului Popular European, nu numai din parlamentul european, dar și la nivelul întregii comunități europene, în legătură cu perspectivele, șansele și direcțiile de cooperare cu R.Moldova. Vă spun pragmatic de ce este nevoie. Dvs. la aceste alegeri sunteți într-un moment de inflexiune. În ce sens? În sensul clarificării. Extrem de mult suferă statele, inclusiv România, vă spun și din exercițiul vieților mele anterioare la nivel instituțional, de faptul că în anumite zone de percepție europeană sau euroatlantică, apar, interesat sau dezinteresat, raționamente de genul: au niște probleme interne, nu trebuie să ne amestecăm, să-i lăsăm să și le rezolve, după care reluăm relațiile de securitate, relațiile economice, relațiile investiționale, lăsându-ne pe noi cu ale noastre.

Europa Liberă: Dar cum s-ar face abstracție de geopolitică, de exemplu?

Trebuie să fii credibil și predictibil...

Cristian Diaconescu: „Nu, nu se poate face abstracție de geopolitică, de aceea încerc și partenerilor de aici, de la Chișinău, dar și opiniei publice, prin intermediul Dvs. să le spun un lucru: trebuie să fii credibil și predictibil. Două cuvinte mai elaborate, mă rog, dar care spun un singur lucru: oameni buni, pe scurt, trebuie aleasă o cale! Alegerea Maiei Sandu este un lucru extraordinar, dacă prin calea europeană, R. Moldova, în acest moment, se autodefinește clar și public! Asta nu înseamnă o atitudine agresivă împotriva nimănui, a alege calea spre Vest nu înseamnă excluderea a ceea ce este bun, cooperant, de la dezvoltarea schimburilor economice până la stabilitate! Nu! Înseamnă însă să fii cât se poate de evident pe o anumită direcție. Iată că în această perioadă, după o etapă de stagnare, în trecut, a schimburilor și relațiilor economice cu UE, există perspectivele privind acel ajutor de 600 de milioane de euro pe care UE îl propune, au evoluat negocierile în ce privește agenda de asociere și planul pe mai multe etape în ce privește procesele de modernizare în R.Moldova și sprijinul UE. Va fi un summit al UE. Ultimul summit UE la care am participat, R.Moldova în Parteneriatul Estic a fost prima din cele șase. Trei s-au pierdut pe drum (Azerbaidjan, Armenia, Belarus), trei s-au calificat: R.Moldova, prima, Ucraina și Georgia și toate trei au conflicte înghețate pe teritoriul lor. Deci, ne aflăm într-un moment de inflexiune extrem de important. Ne aflăm împreună, pentru că ne aflăm în aceeași regiune. Le spun și celor care gîndesc în termenii politici, inclusiv ce privește reîntregirea acestui popor, avem două argumente. Unul: o identitate comună. Ne place nu ne place, unii or avea necazuri din acest punct de vedere, dar tradițional, lingvistic, religie, suntem același popor, asta este. Că reușim sau nu să servim politic acest deziderat, depinde de talentul zonei. Și în al doilea rând, împărtășim aceleași probleme. ȘI R.Moldova, și România se află confruntate cu aceleași tipuri de riscuri, simetrice, asimetrice, de război hibrid la gurile Dunării sau la nordul Mării Negre. Spunea un fost șef de stat din Europa Occidentală, când îi spuneam despre situația de la Chișinău: mă, voi înțelegeți că și R.Moldova, și România se află în cea mai complicată zonă de pe glob, după Orientul Mijlociu? Sincer, nu cred că percepția asta este foarte bine înțeleasă și la București, și la Chișinău.

Europa Liberă: Și cum ați descifrat acest mesaj?

Cristian Diaconescu: „În sensul unui anumit tip de asumări, adică nu putem unul fără altul, dacă vrem să fim cinstiți, nu se poate. În această lume atât de rapidă și, mai ales, care acum se teme de răspunsul la pandemie, adică o recesiune economică, trebuie să stăm alături, trebuie să ne clarificăm acolo unde lucrurile nu sunt evidente.”

Europa Liberă: Dvs. știți că se vorbește de două scenarii: reîntregirea celor două state românești, adică R.Moldova și România sau parcursul european al R.Moldova și acolo se vor întâlni cele două state. Fostul președinte, Traian Băsescu, spunea că perspectiva de integrare europeană a R.Moldova în următorii 20 de ani aproape că ar putea să nu apară, de ce părere sunteți Dvs.?

Eu aș face reîntregire, dacă m-ar întreba ce aș face în primul rând la București...

Cristian Diaconescu: „În această perioadă, privind ce se întâmplă la Chișinău și la București, mi se pare că totuși am putea avea speranțe mai optimiste din acest punct de vedere. Și să vă spun de ce. După părerea mea, etapa dialogului formal care confirmă, oarecum pesimist, o istorie care e clară, este depășită. Eu aș face reîntregire, dacă m-ar întreba ce aș face în primul rând la București.”

Europa Liberă: Și cum s-ar face această reîntregire, pentru că unii promit imediat salarii mari, pensii mari.

Cristian Diaconescu: „Da, știu. Eu aș intra într-o strategie pornind de la premiza că, în primul rând, poporul trebuie să înțeleagă. Politicianul, mă rog, trebuie să execute, dar poporul trebuie să înțeleagă. Bun, cum înțelege? Păi, înțelege prin perspectiva propriului nivel de trai, propriei perspective de viață. Din acest punct de vedere, să ne amintim, când Moldova a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Vamală și libera circulație, în acel moment a existat vreo deosebire de abordare ideologică sau de altfel între transnistreni cu cetățenii din Chișinău sau cu aceia din Găgăuzia, când își căutau pașapoarte biometrice?”

Europa Liberă: Tratamentul a fost același pentru toți cetățenii R. Moldova.

Cristian Diaconescu: „Când s-a pus problema să creștem numărul de burse în România, s-a pus problema ca între cei cinci mii de cetățeni tineri din R. Moldova să existe vreo diferență etnică?”

Europa Liberă: Nu.

Cristian Diaconescu: „Nu. Păi, și atunci? În momentul acesta, m-aș uita la taxa de roaming, că e extrem de complicată toată situația, m-aș uita la podul între Grozăvești și Ungheni, m-aș uita la conducta de gaz Iași - Ungheni - Chișinău. Nu se poate să avem un proiect pe care îl anunțăm, suntem mândri de el, ne gândim la independența energetică a R.Moldova, după care constatăm că presiunea gazului între Transgaz și partea moldoveană este diferită. Deci, iertați-mă! M-aș uita la reîntregire pe Autostrada Unirii, m-aș uita, ca acum când am venit în R. Moldova, că trecem prin două puncte de frontieră în care se vorbește românește în ambele. Nu suntem în stare să punem ministerele de interne unii lângă alții și să facem un singur punct de frontieră? Hai să ne reintregim măcar la frontieră! Sunt lucruri atât de simple! O să întrebe cineva: dar de ce România? Păi, nu știu, o vă întreb eu pe Dvs., dacă puneți această întrebare, cum se întâmplă că schimburile economice ale R.Moldova, cel puțin, cele dinainte de pandemie erau predilect orientate spre cinci state din UE? Cu toată prietenia, Federația Rusă e pe locul șase.”

Europa Liberă: Așa este, în mare parte, când e vorba de piața comunitară, marfa noastră ajunge mai întâi pe piața românească.

Cristian Diaconescu: „Tocmai o să dea o facilitate în ceea ce privește produsele lactate. Bun, e o variantă. Nu ne-ar folosi să fim mai aproape? Ne-ar folosi. Aș întreba Bucureștiul, pe de altă parte: de ce nu aveți la orice fel de contabil lateral de la ministru în sus tema R.Moldova, sprijinirii R.Moldova, pe agendă, pusă peste tot?

Europa Liberă: Dar dosarul R.Moldova la București e printre cele prioritare?

Cristian Diaconescu: „Este printre prioritare, dar, cum să vă spun, e acel dosar în care trebuie să ai un anumit tip de determinare cu partenerii europeni sau răsăriteni, cei care vor să discute, în mod evident. Trebuie să ai o anumită determinare să ții tema pe agendă, că la un moment dat se stabilește o agendă, dar prioritățile de discutare a R.Moldova să coboare ceva mai jos. E o chestiune de determinare. Niciun partener occidental, cel puțin cei cu care am vorbit eu, nu au refuzat acest subiect. Nici unul. Dar, evident, era responsabilitatea părții române să ridice această problemă. Partenerii estici, da, au refuzat să discute cu mine acest subiect.”

Europa Liberă: Și cum ați lămurit acest lucru?

Cristian Diaconescu: „Forțezi subiectul, ce să facem, dacă asta e situația.”

Europa Liberă: Apropo, reîntregirea celor două maluri ale Prutului ar fi mai ușoară decât reunificarea cele două maluri ale Nistrului?

Ferestre de oportunitate se pot ivi, noi trebuie să fim pregătiți pentru aceasta...

Cristian Diaconescu: „Sunt jurist la bază și din punctul meu de vedere un concept de reîntregire, unu, trebuie să plece de la voința populară și, în al doilea rând, nu poate fi făcută o întregire à la carte, nu se poate ca statul România să deseneze, dacă, Doamne ajută, se întâmplă acest lucru, nu poate desena o anumită hartă. Da, știu, e mult mai complicat, mult mai dificil, dar asta este viața. Ferestre de oportunitate se pot ivi, poate nu în generația noastră, poate în următoarea generație, sau poate mâine, nu știu să spun, dar noi trebuie să fim pregătiți pentru aceasta.”

Europa Liberă: Apropo, eu cunosc îngrijorarea Dvs. referitor la felul cum trebuie să fie reglementată problema transnistreană, acum vreo doi ani ați vorbit cu îngrijorare despre o posibilă federalizare a R.Moldova. Astăzi acest subiect nu se mai regăsește în actualitate?

Cristian Diaconescu: „Din punctul meu de vedere și din ce mai știu din diverse zone, ar trebui să existe sub semnalul unei alerte moderate. Planul de federalizare este, după cum știți, demult, de prin anii 2001-2002, de la planul Kozak. De atunci, a tot revenit, nu numai din zona Federație Ruse. Țin minte două planuri de reglementare a situației transnistrene, unul din ele, în șapte pași, propus de unul dintre președinții Ucrainei. Deci, să nu uităm că în context regional lucrurile sunt mai complicate.”

Europa Liberă: Dar atunci Ucraina încă nu se confrunta cu problema separatismului.

Cristian Diaconescu: „Nu știu în acest moment care sunt evaluările și variantele pentru care optează Ucraina, din această perspectivă, pot însă, inclusiv din experiența lui 2014, să spun un lucru cât se poate de clar: uite câtă nevoie avem unii de alții în momentul în care unul din statele din regiune intră într-o zonă de alertă datorită unei crize foarte grave cu elemente de extraneitate foarte serioase. Nu e mai bine să ne solidificăm parteneriatul împreună? Pentru că ar fi și un factor de descurajare pentru cei care ar încerca la un moment dat să-și maximizeze interesele dincolo de ce este normal să se facă pentru securitatea regiunii.”

Europa Liberă: Dar, apropo, cine furnizează acum securitate, ținând cont că relația dintre Ucraina și Rusia rămâne încă a fi tensionată, situația din Belarus e și ea destul de complicată? Cine rămâne să furnizeze securitate în această regiune?

Cristian Diaconescu: „Dacă ar fi să privim la ultimele evoluții în legătură cu Ucraina, ce putem constata? Pe deoparte, negocieri politice pentru clarificarea, sperăm rezolvarea problemei ucrainene desfășurate de grupul Normandia, Franța, Germania, Federația Rusă și Ucraina. Iar în momentul desfășurării militare recente în jurul Ucrainei, în special mesaje categorice de sprijin primite de Kiev din partea SUA. Restul statelor europene, pe diferite paliere, s-au poziționat în special în ideea dezangajării, în ideea diminuării stării de tensiune,. Dar fiind vorba de puteri globale, o situație de criză se privește și se rezolvă global. Nu neapărat dintr-o perspectivă națională, pur și simplu.”

Europa Liberă: Întâlnirea Putin – Biben ar putea să aducă stabilitate în această regiune?

Cristian Diaconescu: „Stabilitate direct – nu. Este o întâlnire necesară. De regulă, la astfel de nivele, întâlnirile sunt pentru a deschide proiecte de clarificare ulterioară pe diverse domenii. După un astfel de summit are loc un anume tip de reconsiderare strategică a puterilor. Dar, repet, discutăm despre mari puteri, care sunt la mai multe mese, în momentul în care au un astfel de dialog, sigur, fiind vorba de un dialog bilateral, poate apărea și un element tranzacționist, și cum spunea cineva, dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu.”

Europa Liberă: Dar, apropo, ce și-ar dori Rusia lui Putin acum?

Federația Rusă încearcă să demonstreze că nu este numai o putere regională, ci și un jucător global...

Cristian Diaconescu: „Bine, poziționarea, cel puțin în declarațiile publice, este legată de faptul că Moscova consideră că, practic, în acest moment Alianța Nord-Atlantică, și într-un fel și UE, se află într-un moment de, cum să spun – Federația Rusă se simte înconjurată. Și din acest punct de vedere, pe deoparte, încearcă să demonstreze că Federația Rusă nu este numai o putere regională, ci și un jucător global, iar pe de altă parte faptul că zona limitrofă Federației Ruse, în egală măsură, trebuie să accepte un coeficient de interes și de implicare a Moscovei mult mai ridicat decât celelalte zone.”

Europa Liberă: Putin nu ascunde că și-ar dori să stăpânească el situația în jurul Mării Negre.

Cristian Diaconescu: „Da. Și dacă observați, în acest moment, practic, cam din 2008-2009, intervenția în Georgia, cam toate crizele s-au desfășurat în jurul Mării Negre. De la intervenția în Georgia până în 2014, inclusiv zilele noastre, exercițiile militare cu depășirea numărului de militari ruși implicați și cu scurtarea termenului de notificare, sunt alerte cât se poate de evidente. Din această perspectivă, bazinul Mării Negre este o zonă de insecuritate, după părerea mea. În legătură cu răspunsul Alianței Nord-Atlantice, aici eu cred că România ar trebui să facă mult mai mult decât face astăzi. Pentru că dacă ar fi să privim din perspectiva ultimelor decizii, începând cu summitul din Polonia al NATO, vom vede că în ceea ce privește răspunsul Alianței la Marea Baltică, Nordul îndepărtat, comparativ cu Marea Neagră, este unul asimetric, mai ales din perspectiva capacității și vitezei de reacție în caz de amenințare.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. parcursul european al R.Moldova după semnarea Acordului de Asociere și până astăzi? S-a încercat, totuși, ca R.Moldova să fie ajutată să fie modernizat statul, i s-au cerut reforme, a promis că va îndeplini ceea ce a semnat din angajamentele asumate în Acordul de Asociere. E grea această temă pentru acasă pentru R. Moldova, asta am numărat acești ani de zile.

Cristian Diaconescu: „Așa este. Și din experiența României, pot să vă confirm că a transmite un mesaj pozitiv, care să se întoarcă, din punct de vedere electoral, benefic pentru un partid politic, în legătură cu integrarea ca proces, în general, nu este atât de simplu. Din acest punct de vedere, după părerea mea, și UE ar fi trebuit să facă mai mult. Pentru că în R.Moldova, în Ucraina, în Georgia, există un alt nivel de așteptare și un public oarecum diferit, față de Polonia, Slovacia sau chiar România. Poate și amplasarea geografică, la un moment dat, funcționează în beneficiul statelor din centrul Europei, foste state comuniste, și mai puțin cele aflate spre este. Dar din acest punct de vedere, cuvântul care îmi vine în minte la întrebarea Dvs. este clarificare. Deci, atâta vreme cât R.Moldova rămâne consecventă, inclusiv în ceea ce privește promovarea unor standarde și valori, și vorbim aici de stat de drept, de lupta anticorupție, de respectarea standardelor, așa cum sunt ele promovate de UE, asigură un parcurs mult mai rapid. Și România are o problemă de percepție, dar R.Moldova are una foarte serioasă, din acest punct de vedere. Or, iată, concepția valorează în lumea de azi și inclusiv raporturile economice pot fi afectate de această problemă.”

Europa Liberă: Bine, dar în România a existat, totuși, un consens la nivelul partidelor, al puterilor în stat, și s-a luat unanim decizia că România trebuie să adere și la NATO, și la UE. În R.Moldova se pare că politicienii, mai degrabă, păstrează aceste două tabere, pentru că așa se consideră: cei care vor o apropiere de Rusia promit cetățenilor R.Moldova că doar această apropiere avantaje și, invers, tabăra pro occidentală spune că doar apropiindu-se Moldova de UE ar putea să ajungă la standarde de viață decentă.

Cristian Diaconescu: „Vă amintiți momentul în care se spune că cei peste 100 de mii de cetățeni ai R.Moldova, care, la un moment dat, munceau în Federația Rusă s-ar putea să aibă o problemă în momentul convenirii Uniunii Vamale și asociere și nu avea niciun fel de problemă? Aici, în primul rând, e vorba de societate și modul cum înțelege societatea tot ce înseamnă apropiere, integrare.”

Europa Liberă: Societatea e polarizată.

Cristian Diaconescu: „Ce vreau să spun este că, dacă ar fi să luăm exemplul României, măcar pe acest palier, din 1995, când Ion Iliescu a convocat la Snagov toate partidele politice, înăuntrul clasei politice din România s-a înțeles ceva și anume: poporul român vrea în Vest. N-a fost, v-o spun deși eram parte a zonei politice, n-a fost meritul partidelor politice, ci meritul societății românești, care a spus clar: nu vrem în zone gri, vrem în Vest! Și în acel moment partidele s-au adaptat. De aceea, în România n-am avut partide anti-NATO, anti UE.”

Europa Liberă: Deci, voința poporului.

Cristian Diaconescu: „Voința poporului contează. O să mă întrebați cum se poate genera.”

Europa Liberă: Da.

Cristian Diaconescu: „Evident. Anume aici îi revine clasei politice un anumit tip de obligație: explică, clarifică, ia acele măsuri care provoacă și indirect o reacție pozitivă, o reacție favorabilă! Trebuie spus un lucru. De exemplu, eliminarea dependenței energetice de o singură sursă. Cum? Găsind alte surse, în mod evident.”

Europa Liberă: Se începe cu crearea alternativelor.

Cristian Diaconescu: „Exact. Nu ne putem repezi, de exemplu, spre proiectul de reîntregire, fără să fie clar ce pași discutăm. Și pașii se îndreaptă către societate, în primul rând.”

Europa Liberă: Dle Diaconescu, cunoașteți bine realitățile din R.Moldova, dacă unioniștii nu se pot uni, evident că dezbinarea e la ordinea zilei. Care ar fi explicația Dvs. că cel puțin acum, în această cursă electorală participă două partide, AUR și PUN, care promovează același mesaj.

Cristian Diaconescu: „Mai mult decât atât, am participat la două sau trei emisiuni, unde am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat de colegi de-ai Dvs. în care am văzut reprezentanți pro-europeni, care aveau probleme cu unioniștii și unioniștii cu europenii. Și i-am întrebat în emisiune, și o spun și aici, în prezența Dvs.: mă fraților, voi ce aveți de împărțit? Pentru că, practic, discutăm despre aceleași valori, din punctul acesta de vedere, plecând de la prezumția de bună-credință Mai mult decât atât nu avem ce face. Sper că sunt chestiuni de clarificare, că sunt niște rivalități de acaparare a mesajului, că se mai întâmplă și astfel de lucruri, dar până la urmă raționalitatea întregului subiect e să ducem R.Moldova acolo unde să le fie bine cetățenilor.”

Europa Liberă: Cum să se descurce segmentul electoral cui să dea votul, dacă există AUR și PUN?

Cristian Diaconescu: „Și noi avem acum problema aceasta în România. Nu este neapărat o soluție, este o idee: pur și simplu, să nu cadă pradă primei impresii și, mai ales, să verifice ce pot, ce vor, ce știu și ce au de gând să facă politicienii care promit. Uneori suntem și noi foarte superficiali în momentul când mergem la vot, luăm prima variantă. Vreau să vă sun rapid, dacă permiteți, câteva secunde. Înainte de alegerile pentru parlamentul european erau temeri enorme în Europa în legătură cu partidele extremiste, nu reușeau partidele tradiționale să găsească răspunsul, se întâmpla ceva. ei bine, a venit pandemia, a venit Covid-19, și în acel moment oamenii nu s-au mai uitat la extremiști, pentru că nu știau ce să spună aceștia, nu aveau profesioniști, nu aveau un orizont practic, care să-i facă pe oameni să scape, cel puțin, de frică. Și atunci au început să se uite la doctori, la televizor. Au început să se uite la oameni care, practic, le vorbeau de vaccinuri., de tratament, despre de ce trebuie să stai în casă, că nu face să-ți pierzi locul de muncă și că există o rațiune, există un plan. Sigur, țările care aveau astfel de planuri. Și extremiștii au căzut la pământ în momentul acela. Deci, dovada faptului că dincolo de vorbe urlate, țipate, în spate nu e nimic. Mai mult decât această, din păcate, comparație antinomică dramatică, mi-e greu să găsesc. Pur și simplu, îmi spuneau oameni din Occident, partidele extremiste s-au prăbușit în încredere, pentru că ei nu putea vorbi pe un orizont de așteptare nici de sănătate, nici de recâștigarea locului de muncă, nici cum țara respectivă va avea lichidități sau cum va reuși să-și deschidă frontierele.”

Europa Liberă: Totuși rămâne un subiect pe care trebuie să-l abordeze încă multă-multă lume, care ar pricepe și realitatea, și situația, și mentalitatea. Și care e miza acestor alegeri parlamentare din R.Moldova?

România nu mai are nicio scuză să abordeze tipul acela de mesaj: să-i lăsăm să-și rezolve problemele...

Cristian Diaconescu: „Clarificarea și consecvența. Dacă aceste alegeri vor oferi o variantă europeană și în pasul următor una care ține de reîntregire și unionism, sunt rațional, nu fac partizanate, pentru că îmi dau seama bine ce miză e și prin ce moment trece acum R.Moldova, s-ar putea să existe pentru R.Moldova o șansă enormă. În acest moment, când clarificare apare în R.Moldova, obligațiile României – și obligații se numesc! – și responsabilitățile față de R. Moldova cresc exponențial! Deci, România nu mai are nicio scuză să abordeze tipul acela de mesaj să-i lăsăm să-și rezolve problemele, să-și clarifice opțiunile, după care și ajutorul nostru să fie unul mai consistent, în ce privește natura politică.

Europa Liberă: O îmbunătățire a relației dintre Chișinău și București ar putea să însemne o răcire a relațiilor dintre Chișinău și Moscova?

Cristian Diaconescu: „Nu. ”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui să se dezvolte această cooperare moldo-rusă, ca Moscova să nu se uite cu ochi răi la parcursul european al R.Moldova, la relația bună pe care o are R.Moldova cu România?

Cristian Diaconescu: „Pe baze pragmatice și, da, în condiții de egalitate! Pentru că aceasta este șansa noastră, a tuturor, în lumea democratică. Și nu am absolut nicio îndoială că la un moment dat, sesizând un anumit tip de atitudine, și Moscova va avea o relație bună cu R.Moldova. Cum să vă spun, în ziua dea zi faci o politică cu nuanțe, poate, asertive față de un stat, dar întrebarea, la sfârșitul zilei, este una cât se poate de clară și această întrebare se pune și militarilor: statul față de care faci o politică mai agresivă are cetățeni care trebuie să primească pensii și salarii și gazul la aragaz – cine le dă? Așa, sigur, conceptual, din punct de vedere al atitudinii, eventual, ca să vând la mine acasă, un anumit tip de politici în relațiile internaționale, poate ești mai nervos, mai categoric, mai ultimativ, dar când este vorba de supraviețuire, de modernizare, de drum înainte, tot fiecare stat trebuie să se descurce pentru cetățenii săi. Așa că, dacă există niște oportunități într-o anumită zonă, probabil că se va intra într-o competiție în ceea ce privește oportunitățile care li se oferă cetățenilor din R.Moldova, dar nu vor lupta între ei pentru a elimina ceea ce poți câștiga din altă zonă în condițiile în care statul respectiv nu poate să ofere ceva mai mult.”

Europa Liberă: Dar soluționarea problemei transnistrene depinde și de vrerea Moscovei, pentru că Federația Rusă este participant la formatul de negocieri 5+2.

Cristian Diaconescu: „În mod categoric! Și depinde de voința și de determinarea tuturor participanților la formatul 5+2. Și aici mă refer și la zona occidentală, deci mă refer și la contextul politic, din care se înțelege că R.Moldova trebuie să rămână un stat suveran, pentru că despre acest lucru se discută de aproape 30 de ani în formatul 5+2 și nu se reușește a se găsi o soluție. În condițiile în care organizațiile multilaterale sunt incapabile să găsească o soluție într-o situație de criză, diverse state din regiune au ele soluția, și vă dau imediat un exemplu: criza din Nagorno-Karabah. Grupul de la Minsk al OSCE stă, la fel, de 30 de ani, în regiune, a apărut o încălzire a acelei crize și s-a stabilizat situația pe un proiect turco-rus. E dovada clară cum multilateralismul, în care și noi și Dvs. credem foarte mult, la un moment dat, are limite. Și în momentul în care are limite, este înlocuit de o variantă mai pragmatică!”

Europa Liberă: Și dacă au trecut 30 de ani și nu s-a găsit un deznodământ pentru criza transnistreană, credeți că acum se apropie această șansă?

Cristian Diaconescu: „În condițiile în care apropierea R.Moldova de UE și de schemele de stabilitate și securitate ale UE, devine una evidentă, una clară, exact același răspuns pe care vi l-am dat în legătură cu România, vi-l pot spune și în legătură cu instituțiile de la Bruxelles. Și responsabilitatea lor devine alta! Pentru că în momentul în care se fac eforturi la Chișinău, Maia Sandu reușește și un guvern apropiat să găsească formulele pro-europene solicitate, în momentul acela europenii nu pot rămâne pasivi. Și atunci unde ne uităm prima oară? Spre aceste conflicte așa-zis înghețate.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii R.Moldova?

Cristian Diaconescu: „Au o șansă de generație, cum spuneam, apropo, de Planul de Redresare și Reziliență din România, e o șansă dintr-o generație! S-ar putea ca pe baza acestei șanse – și nu-ți trebuie foarte mult curaj, ci ceva mai mult pragmatism în a îmbrățișa aceste oportunități, să-și asigure lor și copiilor lor o viață mai bună. Altceva ce putem să spunem?”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG