Ucraina: Zelenski prins între Rusia și oligarhi
Același Le Monde rezumă astăzi situația din Ucraina, unde președintele Volodimir Zelenski a propus o întâlnire și o negociere directă cu Putin, într-un moment în care peste 100.000 de soldați ruși și material militar greu sunt masați de Rusia la frontierele sale (situație pe care am analizat-o marți în rubrica specială NATO).
Le Monde amintește că este a doua oară în șase luni că Ucraina se confruntă cu o asemenea amenințare rusească la frontierele sale, inclusiv dinspre Crimeea, ceea ce constituie limpede o formă de război psihologic destinată «să întrețină panica» în Ucraina.
ONU a calculat că numărul morților în conflictul din Donbas, unde separatiștii sunt sprijiniți militar de Rusia, a depăși 13.000 din 2014 încoace, în vreme ce un milion și jumătate de persoane au fost deplasate.
Pe plan intern, la Kiev, Zelenski se află de la o vreme într-o luptă pe față cu oligarhii, în special cu cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, un miliardar foarte influent care a traversat netulburat toate regimurile din ultimele trei decenii.
Politico anunță că Putin și Biden vor discuta, în mod virtual, situația actuală în zilele următoare.
Biden și Putin vor avea o teleconferință online marți
Joe Biden și Vladimir Putin vor avea o teleconferință on line marți, 7 decembrie pentru a discuta evoluțiile din Ucraina și alte subiecte, au confirmat atât Casa Albă, cât și Kremlinul.
Întâlnirea virtuală are loc în timp ce Washingtonul și Kievul spun că Moscova a amplasat zeci de mii de soldați, tancuri și armament greu în vestul Rusiei și ar putea planifica o ofensivă împotrova Ucrainei chiar în luna ianuarie.
„Președintele Biden va sublinia preocupările Statelor Unite cu privire la activitățile militare rusești la granița cu Ucraina și va reafirma sprijinul american pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat Casa Albă pe 4 decembrie.
Cei doi lideri vor discuta, de asemenea, o serie de probleme, inclusiv acordurile despre armele nucleare strategice, atacurile cibernetice și probleme regionale, a amai anunțat Casa Albă.
La începutul săptămânii trecute, Vladimir Putin a repetat că Rusia își susține așa numitele „linii roșii” cu privire la orice posibilitate de aderare a Ucrainei la NATO și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aprovizionarea cu arme occidentale moderne a Kievul cât și față de exerciții militare în Marea Neagră. Kremlinul a spus că liderul rus va căuta garanții obligatorii care să împiedice extinderea NATO în Ucraina în timpul convorbirii cu Biden. Washingtonul a respins ultimatumurile Kremlinului.
Va începe oare un nou război în Ucraina?
Ce mai e nou pe frontul de est din Donbas? Săptămânalul britanic The Economist (considerat cea mai influentă publicație din lume) se întreabă în numărul său pe săptămâna aceasta ce să credem din predicțiile experților militari și politici care avertizează că în ianuarie sau februarie vom avea un autentic război între Rusia și Ucraina.
Noroiul câmpurilor imense din estul Ucrainei, scrie The Economist, va fi atunci solid înghețat, permițând tancurilor rusești să treacă triumfător. Cei 100.000 de militari masați la frontiera Ucrainei nu sunt doar pentru decor: armata rusă a instalat spitale militare și sunt chemați acum rezerviștii și noi recruți.
Armata ucraineană este însă mult mai pregătită acum decât era în 2014, în momentul anexării Crimeei de către Rusia. Sprijinit în special de SUA, Kievul rezervă 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile militare, mai mult, proporțional, decât majoritatea țărilor din NATO, în care, teoretic, Ucraina ar trebui să fie primită, după promisiunea care i-a fost făcută la summitul de la București al Alianței, în 2008.
Având parte din teritoriu ocupată de Rusia, Ucraina nu poate, în mod realist, fi primită în NATO, dar aderarea la Alianță a fost înscrisă în Constituție, ba chiar, informează The Economist, noile regulamente cer ca totalitatea forțelor armate să stăpânească la nivel mediu limba engleză până în 2025.
Cu toate astea, The Economist estimează că dacă Putin dorește să intervină militar în Ucraina, sub orice pretext (așa cum a făcut-o în 2008 în Georgia), forțele Kievului nu au nici o șansă de a rezista multă vreme, iar Rusia s-ar putea apoi retrage imediat, dar negociind un aranjament (care ar include definitiv Crimeea și Donbasul) de pe cu totul alte poziții. Totul se va desluși după sărbătorile de iarnă.
Carter a oprit invadarea Poloniei de către URSS; va ști oare Biden să apere Ucraina de Putin?
Discuția prin video de astăzi a lui Vladimir Putin cu Joe Biden, despre situația din Ucraina și tensiunile de la frontieră, are loc în condițiile în care serviciile secrete SUA, dar și experți NATO, estimează că numărul trupelor rusești la granița Ucrainei ar putea urca la 175.000 și că un atac ar putea veni din patru direcții, inclusiv dinspre Crimeea.
Experții se așteaptă ca Putin să îi ceară lui Biden ca, în ciuda promisiunii făcute de NATO Kievului în 2008, Ucraina să nu fie niciodată primită în Alianță. S-a mai spus că pentru Putin, Ucraina i-a fost „furată” Rusiei de către Occident. Pentru Putin, orice nouă extindere a NATO, in special in Ucraina, ar însemna – cum a spus el – încălcarea unei "linii roșii".
Este limpede că Biden dispune în realitate de o marjă de manevră foarte redusă aici. Washington Post, de pildă, estimează că Biden, care l-a tratat deja pe Putin de «asasin» (killer) are la îndemână un arsenal retoric și un set de argumente foarte redus.
În ajun, principalele cinci mari puteri occidentale au lansat un nou avertisment Rusiei, punând-o în gardă contra unei intervenții militare în Ucraina. În timp ce Rusia este acuzată că pregătește un atac asupra Kievului, în scopul probabil de a anexa Donbasul, regiunile rusofone din est, Paris, Londra, Roma, Berlin și Washington au reamintit necesitatea ca Moscova să mențină negocierile pașnice cu Kievul.
Inițiativa comună a avut loc ieri seară, în ajunul videoconferinței de astăzi între Biden și Putin, dar în urma unui avertisment, ieri, al SUA, care a avertizat Rusia că va exista o ripostă în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei.
La jumătatea lunii noiembrie, în cadrul unui interviu telefonic cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron își anunțase deja „intenția de a apăra întregul teritoriu al Ucrainei”, ca o reacție în urma desfășurării de trupe rusești la granița cu Ucraina.
Vorbind astăzi cu CNN, ministrul ucrainean al apărării Oleksi Reznikov a avertizat ca separatiștii din Donbas primesc tot mai mult armament greu, iar un mare număr de sniperi sunt acum pregătiți de instructori ruși. El a mai spus ca o invadare a Ucrainei ar duce la "un sângeros masacru".
CNN mai anunță că SUA s-ar pregăti sa retragă cetățenii americani din Ucraina in cazul unei invazii.
Ce poate NATO să facă?
Sigur, armata ucraineană este mult mai pregătită acum decât era în 2014, în momentul anexării Crimeei de către Rusia. Sprijinit în special de SUA, Kievul rezervă 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile militare, mai mult, proporțional, decât majoritatea țărilor din NATO, în care, teoretic, Ucraina ar trebui să fie primită, după promisiunea care i-a fost făcută la summitul de la București al Alianței, în 2008.
Îndoielile persistă însă în legătură cu capacitatea forțelor ucrainene de a rezista, chiar așa modernizate și dispunând de armament de ultimul tip, cum sunt acum. Ian Brzezinski a rezumat recent pe site-ul Atlantic Council cum NATO a împiedicat în 1980 o invazie sovietică a Poloniei, dar punea întrebarea dacă Alianța militară occidentală ar putea face față astăzi.
Atunci, în 1980, președintele Jimmy Carter și administrația lui au reușit să convingă Moscova să renunțe la o invadare a Poloniei, unde mișcarea populară de protest declanșată de sindicatul Solidaritatea devenise de necontrolat de către putere. Situația Poloniei era atunci și mai dificilă decât a Ucrainei astăzi, înconjurată fiind în totalitate de blocul comunist.
Carter și consilierii săi au reușit atunci să calmeze situația, avertizând mai ales cu o serie de sancțiuni economice distrugătoare pentru URSS.
Putin lucra atunci de mai mulți ani în KGB. E de conceput că el a urmărit atunci și cunoaște astăzi foarte bine felul în care Occidentul a descurajat URSS-ul de la o invadare a Poloniei, așa încât este cât se poate de în măsură să judece răspunsurile de astăzi în fața amenințării lui de a invada Ucraina.
