Noua componenţă a Consiliului Suprem de Securitate reunit marţi în prima sa şedinţă continuă să fie comentată în presă.
Învinuirile aduse președintei Maia Sandu de către predecesorul său, Igor Dodon, și deputații din PSRM, în legătură cu membrii pe care i-a numit în componența Consiliului sunt nefondate și chiar ridicole, consideră experții în drept constituțional și probleme de securitate citaţi de Gazeta de Chișinău. Nicolae Osmochescu, fost judecător la Curtea Constituțională, califică drept populiste acuzațiile aduse unor reprezentanți ai ONG-urilor, care, devenind membri ai Consiliului, ar periclita securitatea națională a R. Moldova, deoarece obțin acces la secretul de stat în pofida faptului că primesc finanțare inclusiv din străinătate. „Există trei niveluri de acces la secretul de stat. Persoanele care fac parte din CSS pot solicita unele materiale, dar asta nu înseamnă că le vor obține, dacă nu au un nivel corespunzător de acces la unele materiale”, argumentează Nicolae Osmochescu. Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, admite că Maia Sandu a inclus prea mulți membri în CSS, pentru că această instituție trebuie să se pronunțe asupra unor probleme importante într-un timp relativ scurt.
Ziarul de Gardă aminteşte că pe lângă membrii din oficiu, zece la număr, Maia Sandu a numit 11 membri noi în Consiliul Suprem de Securitate (CSS). Cinci dintre ei fac parte din Aparatul președintei. Printre membrii numiți sunt şi trei deputați, precum și trei experți ai societăţii civile, lucru ce a fost criticat dur de fostul președinte Igor Dodon și mai mulți reprezentanți ai socialiștilor, se precizează în articol. Ziarul de Gardă publică mai multe opinii, inclusiv una critică al fostului secretar general al Președinției și fost membru al Consiliului Suprem de Securitate, Ion Păduraru. El susține că în CSS nu ar trebui incluse „persoane care nu au nimic direct cu structurile statului”. Fostul consilier prezidențial mai menționează că pe lângă Consiliul Suprem de Securitate pot fi create consilii formate din societatea civilă, care eventual „vor avea posibilitatea să participe la ședințele lărgite sau să se dea cu părerea, dar aceste persoane nu ar trebui să facă parte din CSS… pentru că acolo se discută de regulă probleme care în mare parte conțin informații clasificate, la diferite grade de securizare”, afirmă Ion Păduraru.
Ipn.md rezumă declarația Adunării Parlamentară a Consiliului Europei care cu referire la R. Moldova constată ritmul lent al reformei sistemului judiciar şi lipsa progreselor în lupta împotriva corupției. Potrivit documentului, Adunarea este îngrijorată de faptul că mai multe încercări de reformare a sistemului judiciar din R. Moldova nu au avut succes și că corupția, inclusiv în sistemul judiciar, rămâne un fenomen răspândit. R. Moldova i se recomandă, între altele, să îmbunătățească independența, responsabilitatea și eficiența sistemului judiciar; să actualizeze legislația electorală în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția din august 2020; să ia măsuri semnificative pentru combaterea corupției și să efectueze o investigație aprofundată în scandalul bancar din 2014.
Anticoruptie.md informează, la acelaşi subiect, că doar doi din cei cinci deputați moldoveni care participă la sesiunea de iarna a APCE au votat pentru Rezoluția privind independența justiției din Moldova. E vorba de Liviu Vovc de la Platforma DA și Monica Babuc de la PDM. Ceilalți deputați: socialiștii Vlad Bătrâncea, Gaik Vartanean și deputatul PAS Mihail Popșoi, deși erau în sală, nu și-au exprimat în niciun fel opțiunea. Cel puțin așa arată lista votanților publicată pe site-ul APCE, se precizează în articol. Se mai aminteşte că Rezoluția APCE spune tranșant că de-a lungul timpului, guvernele Republicii Moldova au subminat în mod grav independența sistemului judiciar.
Președinta Maia Sandu trebuie să asigure o comunicare anticorupție eficientă și să transmită un mesaj puternic și argumentat. De această părere este Cristina Țărnă, expertă anticorupție, citată de Radio Chișinău. Ea explică că deși Maia Sandu nu are prea multe pârghii directe de prevenire sau combatere a corupției, ea le poate utiliza în mod eficient pe cele stabilite legal pentru șeful statului, precum numirea sau respingerea unor judecători, promulgarea sau trimiterea la reexaminare a unor legi neconforme, precum și inițierea unor proiecte de legi, pentru că președintele are drept de inițiativă legislativă. „Chiar dacă nu are foarte mari atribuții, pare să fie o persoană foarte pornită în efortul anticorupție și vreau să cred că o să reușească să fac mai mult. Președintele țării chiar ar putea să vină cu proiecte de legi cu un impact anticorupție puternic. Noi vorbim de ani de zile despre faptul că sancțiunile pentru corupție nu sunt proporționale și nu sunt demotivante, mecanismul pentru protecția avertizorilor de integritate nu este complet. Sunt multe lucruri care pot fi îndreptate și pe care și le poate asuma președintele”, explică Cristina Ţărnă.
„Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească” – aşa îşi intitulează politologul Dionis Cenuşă analiza sa săptămânală pentru agenţia de presă IPN. „Vizita la Bruxelles a Președintelui Sandu semnalează o nouă dinamică a relațiilor cu UE. Politica externă a țării se reeuropenizează cu pași rapizi. Moldova poate să-și promoveze cauza mai eficient și plauzibil la Bruxelles, inclusiv în termeni de asistență financiară în următorul deceniu. Instituțiile europene vor să ajute Moldova, inclusiv pentru a reduce influența geopolitică a Rusiei, care deja a început să submineze președinția lui Sandu”, notează politologul. El mai consideră că partenerii europeni trebuie să susțină implicarea Maiei Sandu în căutarea unor soluții politice viabile, care ar pune capăt actualului Parlament via alegeri anticipate. „Medierea crizei georgiene servește ca exemplu util de poziție pro-activă a Bruxelles-ului. Îngrijirea corectă a interdependenței Sandu-UE poate spori popularitatea vectorului european în Moldova, iar neglijarea acesteia poate avea efect invers. În fine, asocierea pronunțată cu UE sporește responsabilitatea Maiei Sandu pentru politica internă, dar și cea a UE pentru gesturile principalului său partener politic din Moldova”, concluzionează Dionis Cenuşă.
