Lucru fără precedent în cadrul consensual al reuniunilor ministeriale ale NATO, unde reuniunile cu țările partenere sunt întotdeauna aprobate în mod automat, Ungaria a reușit să împiedice desfășurarea reuniunii Comisiei Ucraina-NATO, care urma să aibă loc în marginea întâlnirii ministeriale NATO de la Bruxelles din 14-15 februarie, miercuri și joi.
Așa încât, Ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, nu va merge săptămâna aceasta la Bruxelles la sediul NATO unde fusese programat a se întâlni cu omologii săi din cadrul Alianței.
„Vizita nu va avea loc din cauza lipsei de coordonare în desfășurarea Comisiei Ucraina-NATO la nivelul miniștrilor apărării”, a explicat biroul de presa al ministerului ucrainean.
Ungaria a fost singura țară – membră NATO – cu care nu s-a reușit punerea la punct a detaliilor cu privire la reuniunea Comisiei.
Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că Budapesta are nemulţumiri privind situaţia provocată de legea ucraineană a educaţiei, iar Budapesta nu ascunde că făcând asta caută să pună presiune asupra Kievului.
La rândul sau, Kievul acuză Budapesta că prin acțiunile sale „joacă pe mâna Kremlinului”. La Kiev, Irina Friz, șefa Delegaţiei Permanente a Ucrainei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a spus că Ungaria a recurs la un şantaj care subminează situaţia securităţii în Europa.
Ea a mai spus că „Ungaria nu doar contribuie în mod indirect la slăbirea eforturilor NATO de a minimaliza riscurile regionale, ci promovează politica Rusiei de a distruge NATO din interior”.
Nu e însă singurul punct în care Ungaria face presiune asupra Kievului, profitând de faptul că Ucraina are o nevoie vitală de sprijinul țărilor din NATO. Ungaria mai e și una din acele țări care declară că nu sunt de acord cu planurile SUA de aprovizionare cu armament a Ucrainei.
Lucru previzibil, atitudinea Budapestei a fost salutată la Moscova. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus: „Europa nu este tăcută, ci ridică obiecţii [faţă de livrările de armament către Ucraina efectuate de SUA] cu o voce scăzută, iar nu în public”.
„Potrivit datelor noastre, îşi exprimă dezacordul în discuţiile cu Statele Unite, ca răspuns la cerinţele imperative ale Washingtonului ca Europa să se alăture” acestei iniţiative, a completat Lavrov.
„Statele Unite încearcă acum să ademenească în aceste planuri o serie de ţări cunoscute pentru atitudinea lor rusofobă, şi anume vecinii noştri baltici şi Polonia”, a mai spus Lavrov.
La finalul lunii decembrie, Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, a declarat că Washingtonul a decis să ofere Ucrainei „capabilităţi defensive îmbunătăţite ca parte a efortului nostru (american) de a ajuta Ucraina să-şi consolideze capacitatea de apărare pe termen lung, să-şi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială, să descurajeze alte agresiuni”.
Preşedintele american Donald Trump ar urma să aprobe planul care stipulează furnizarea de armament antitanc Ucrainei în valoare de 47 mil. USD.
Absența unui emisar al Kievului de la reuniunea ministerială NATO de la Bruxelles din 14-15 februarie nu va împiedica însă Alianța să discute situația de pe frontul de est al Ucrainei.
Mai mulți experți au afirmat că ONU ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe de circa 20.000 de militari din state din afara NATO şi de 4.000 de poliţişti pentru a soluţiona criza din Ucraina.
Vladimir Putin a fost cel care a sugerat crearea unei misiuni ONU de menţinere a păcii, care să aibă un mandat limitat, propunere considerată de mulţi experţi occidentali drept o ocazie de a negocia crearea unei forţe a Naţiunilor Unite mai mari, cu scopul restabilirii ordinii în estul Ucrainei.
Un raport comandat de fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen – în prezent consilier al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko – va fi prezentat sâmbătă unor oficialităţi occidentale, printre care emisarul special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen.
