Cu Jamie Shea* media și publicul larg au făcut cunoștință în anii '90, în vremurile tulburi ale războaielor din Balcani. Era pe atunci purtătorul de cuvânt la NATO. Naționalismul, care a stat la baza dezmembrării Iugoslaviei și a dezastrului care a urmat, și care a marcat viața câtorva generații, cunoaște o recrudescență în Europa, spune Shea, astăzi responsabil cu provocările de securitate emergente în cadrul NATO. Dincolo de reactivarea ideilor și mișcărilor naționaliste, criminalitatea cibernetică, războaiele hibride precum și politica actualor lideri de la Kremlin, reprezintă alte provocări cărora NATO împreună cu statele sale membre sau partenere încearcă să le facă față. „NATO este o forță a binelui, care încearcă să găsească soluții. Nu dorim să fim victime și nu dorim să fim un protector pasiv, ci o organizație care este capabilă să ofere soluții”, mai spune Shea într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere. Despre oficiul NATO de la Chișinău, Jamie Shea declară că acesta va permite NATO să cunoască nevoile reale ale Moldovei în domeniul apărării.
Europa Liberă: Jamie Shea, Asistent-Adjunct al Secretarului-General NATO pentru provocari emergente de securitate, bun venit la Europa Liberă! Oficiul de legătură al NATO în Moldova a fost inaugurat de curând. Prima mea întrebarea mea își dorește să primească un răspuns pentru cetățenii moldoveni: ce beneficii vor avea moldovenii, ce beneficii va avea Moldova, ca urmare a deschiderii acestui birou?
Jamie Shea: „Deschiderea acestui oficiu de legătură în Moldova ne va permite să avem legături mai strânse cu Moldova și să abordăm mai eficient provocările de securitate existente, fie că vorbim de apărarea împotriva atacurilor cibernetice sau împotriva atacurilor chimice și biologice sau de altă natură. Acestea sunt domenii în care evoluțiile au loc extrem de rapid.
NATO încearcă să fie un partener foarte bun pentru Moldova, să ajute Moldova să facă față acestor provocări, iar oficiul NATO la fața locului ne va permite să avem o legătură mai strânsă și mai eficientă cu forțele armate, cu ministerele de resort, să avem un schimb de informații mult mai bun ca și o informare mai clară cu privire la nevoile reale pe care Moldova le are. Vom fi în măsură să creionăm planuri adaptate nevoilor Moldovei și să venim cu soluții țintite la problemele urgente.”
Europa Liberă: „Știință pentru pace și securitate”, un program pe care NATO îl desfășoară cu succes în Moldova, și care, printre altele, formează și elitele în domeniul criminalității cibernetice. Ce alte componente are acest program?
Jamie Shea: „Acesta este un alt proiect desfășurat de NATO în Moldova care implică o serie de instituții. Este cel mai amplu proiect al NATO în țările partenere, care le ajută să facă față și să își îmbunătățească cunoștințele cu privire la amenințările lumii contemporane fie că e vorba de atacurile cibernetice sau îndepărtarea materialelor chimice și radiologice sau a agenților biologici, fie de alte provocari.
De asemenea, avem un program pentru femei prin care încercăm să protejăm femeile și copiii aflați în zone de conflict. Ajutăm Moldova să dezvolte o strategie națională protejarea femeilor prin crearea unui climat de pace și securitate. Prin intermediul acestui program extrem de divers, Moldova se pune la punct cu privire la tehnologia modernă din domeniul securității și are acces la comunitatea științifică și tehnică, la instituțiile de cercetare din domeniu și poate să își dezvolte relațiile cu aceste instituții și comunitățile științifice din țările NATO.
Toate acestea arată că poți avea o bună cooperare cu NATO, cu beneficii reciproce, fără a fi necesar să devii membru al NATO, fără să ai
Ajutăm forțele armate Moldova să se pună la punct cu strategiile de apărare împotriva atacurilor cibernetice...
o cooperare militară. Există și o cooperare cu forțele armate, fără a fi o cooperare clasică militară, în sensul că ajutăm forțele armate Moldova să se pună la punct cu strategiile de apărare împotriva atacurilor cibernetice, să învețe cum să facă față acestor atacuri cibernetice, pentru că forțele armate au nevoie de aceste cunoștințe pentru a fi eficiente pentru a răspunde provocărilor timpului în care trăim.
Știți că aproape toate conflictele pe care le avem pe planetă azi au o dimensiune cibernetică. Nimeni nu vrea să fie parte în viitoarele conflicte, dar este important să fii pregătit pentru orice conflict. De aceea în Moldova avem și un program de studii doctorale care pregătește specialiști de înaltă calificare în acest domeniu. Iată cum se poate colabora cu NATO fără a fi nevoie să devii membru al organizației.”
Europa Liberă: Trăim astăzi alt tip de război, nu mai este vorba de războiul clasic. Astăzi asistăm la un război informațional, la manipulare media și dezinformare. Are și o astfel de componentă programul „Știință pentru pace și securitate”?
Jamie Shea: „Nu avem în Moldova un program concret dedicat doar acestui domeniu, dar este una dintre îngrijorările noastre majore. Lumea în care trăim este extrem de conectată. Fiecare dintre noi are mai multe aparatele mobile cu care stă în legătură cu oricine dorește și
Războiul infomațional produce foarte multă confuzie în societățile noastre...
absoarbe rapid cât mai multe informații în fiecare zi. Aceasta este o lume în care cunoștințele au devenit din ce în ce mai importante pentru cei care iau decizii politice. Vedem cât de dificil este să facem față acestui mediu în care abundă știri false, trolli - agenți de dezinformare, care produc informație falsă sub identități false. Această situație a dus la un război infomațional care produce foarte multă confuzie în societățile noastre.
Fiecare este conectat și este foarte ieftin să dispui de aparatura necesară, care costă doar câțiva dolari. Iată de ce, din ce în ce mai mulți oameni pot fi implicați în aceste jocuri ale dezinformării. NATO încearcă să fie foarte bine pregătit pentru a face față acestor provocări și pentru a oferi consultanță țărilor membre, pentru a lupta împotriva acestui război informatic. Vom dezvolta și mai multe programe pentru luptă împotriva criminalității informatice și a dezinformării, căci în acest război toți suntem victime. Războiul informatic nu respectă granițele geografice. Oricine poate ataca pe oricine. Suntem pentru prima dată în istoria umanității când ne aflăm într-o astfel de situație.”
Europa Liberă: Domnule Shea, mă voi întoarce în timp, în anii '90, când erați purtătorul de cuvânt al NATO în timpul războaielor din Balcani. La finalul anului 2017, în noiembrie, Ratko Mladici, fostul comandant al forțelor sârbe bosniace a fost condamnat de Tribunalul de la Haga. Mii de morți, iată, acum și al treilea condamnat pentru genocid și crime împotriva umanității, într-un conflict bazat pe ura etnica. Un conflict etnic, la bază. Având în vedere istoria frământată a acestei regiuni, cum vă explicați revenirea naționalismului în Europa?
Jamie Shea: „Eu cred că cel mai important de spus aici este că legea a câștigat, că o persoana care a comis crime împotriva umanității a fost găsită vinovată și a fost condamnată. Este cazul lui Radko Mladici, dar și a lui Slobodan Miloșevici - care a murit înainte ca verdictul său să fie anunțat - sau Radovan Karagici. A fost nevoie de timp și răbdare. A trebuit să treacă foarte mult timp până când sentințele acestora să fie pronunțate. Dar așa se face justiția. Nu se face cu grabă, ci cu răbdare, pentru a aduna probe, martori si pentru ca fiecare parte să își expună punctul de vedere.
Faptul că justiția si-a spus cuvântul este important din două perspective: prima este puterea exemplului care vine cu descurajarea în a mai înfăptui astfel de atrocități. Oricine va dori să comită crime împotriva umanității se va gândi de două ori înainte, căci acum știe că legea internațională funcționează și că la un moment dat, va plăti în fața Justiției. Este foarte important să pregătim viitorul și să descurajăm producerea unor astfel de atrocități în viitor. In al doilea rând, decizia Curtii de la Haga va aduce, va ajuta la reconcilierea în fosta Iugoslavie. Oamenii erau dezamăgiți și credeau că nu se va mai face dreptate, că justiția nu mai are nici o putere. Tuturor acestor oameni cărora le-a fost greu să uite, să ierte și să meargă mai departe, acum le va fi mai ușor să intre in procesul de reconciliere. Vor exista comunități unde se va spune că un anume om nu a fost criminal de război. Dar o astfel de abordare va fi valabilă sau credibilă doar pe termen scurt.
Pe termen lung însă, când oamenii se vor uita la istoria obiectivă, la istoria factuală și nu la versiunea unuia sau altuia, atunci vom avea o înțelegere comună a istoriei și se va produce procesul de reconciliere, la fel cum a fost în cazul Germaniei și Franței după cel de-al doilea Război Mondial.”
Europa Liberă: În timpul războaielor din Balcani misiunea dumneavoastră era să transmiteți mesajul NATO. Astăzi sunt alte provocări: avem război în estul Ucrainei, Crimeea a fost anexată de către Rusia, avem războiul din Siria. Dacă ați fi astăzi purtătorul de cuvânt al NATO, care ar fi mesajul Dvs?
Jamie Shea: „Mesajul meu ar fi că, din păcate, trăim într-o lume extrem de nesigură și instabilă. Și, din păcate, trebuie să facem față multor provocări si, ca atare, avem nevoie de NATO mai mult ca oricând. Avem nevoie mai mult ca oricând de această solidaritate, de această relație transatlantică bazată pe solidaritate și interese comune. Dacă dispare NATO devenim mai vulnerabili, în condițiile în care trăim într-o Europă din ce în ce mai puțin sigură. Astea sunt mesajele pe care le-aș transmite. Avem nevoie mai mult ca oricând de o astfel de organizație. În al doilea rând, haideți să nu fim victime! Chiar dacă există provocări și amenințări, nu trebuie să fim victime, ci să găsim soluții. Nu trebuie să fim pasivi. Trebuie ca în timp aceste provocări să dispară.
Spre exemplu, vorbind despre atacurile cibernetice NATO este preocupată și face extraordinar de mult pentru ca împreună cu Moldova să găsească soluții împotriva amenințărilor cibernetice, pentru a avea sisteme informatice mai bune și mai sigure, specialiști mai experimentați și mai bine pregătiți. Știm că este foarte dificil pentru Moldova să facă față atacurilor cibernetice. Legat de Rusia avem nevoie să contrabalansam puterea militară a Rusiei, dar și să avem un dialog cu Rusia, astfel încât să reducem tensiunile și în acest fel să dispară această amenințare.
Haideți să ne uităm în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. NATO nu așteaptă să se producă acolo următorul atac terorist ci cooperează cu aceste țări pentru a preveni astfel de atacuri, pentru a pregăti forțele armate și structurile de apărare, pentru ca în cele din urmă să fie capabile să se descurce singure în cazul unor amenințări. Noi nu suntem și nu dorim să fim un protector pasiv ci o organizație care este capabilă să ofere soluții. Acesta ar fi pe scurt mesajul meu, dacă aș fi azi purtătorul de cuvânt al NATO în actualul context internațional.”
Europa Liberă: Pentru că ați menționat Rusia. Știți că Rusia nu consideră că lumea în care trăim mai are nevoie de NATO. Rusia promovează mesajul că în condițiile în care fiecare țară are propriile structuri de apărare, că inclusiv UE își dorește să aibă propria sa armată, NATO nu își mai are rostul. NATO este o organizație controversată, o organizație agresivă pentru că nu transmite un mesaj pașnic. Aceasta spune Rusia, care are militari în Estul Ucrainei, care a anexat Crimeea si asa mai departe. Care este cea mai mare amenințare pe care o reprezintă Rusia astăzi?
Jamie Shea: „Eu cred că Rusia recurge acum, din păcate, la o politică care nu a fost de succes în trecut, în nici un caz pentru fosta Uniune Sovietică. Rusia își intimidează cu forța sa militară vecinii, iar în anumite cazuri, chiar le anexează teritoriile, cum a fost cazul Crimeii, pe care ați menționat-o. Din punctul meu de vedere Rusia se întoarce la politica secolului al XIX-lea, potrivit căreia cel mai puternic are dreptate, și nu legea internațională sau cooperarea internațională. Când Rusia a incercat să facă asta în trecut a avut succes.
Dacă vă uitați la relațiile Rusiei cu Europa există elemente de tensiune pentru felul în care Rusia s-a comportat în Crimeea și după cum se comportă în Ucraina. Dar, pe de altă parte, Europa este cea mai mare piață pentru produsele rusești, tehnologia înaltă care există în Rusia vine din Europa, Europa este cea mai mare piață energetică pentru Rusia. Ca atare, pentru o țară stabilă și prosperă în viitor, pentru îmbunătățirea standardelor de viață pentru cetățenii ruși, Rusia depinde de cooperarea cu Europa. NATO a avut o dublă misiune: aceea în care a promovat cooperarea, in care a promovat mereu întărirea și modernizarea capabilităților militare ale statelor membre, dar si aceea în care a arătat că nu se lasă intimidată, că rezistă la presiuni. Așa cum am făcut și în trecut, dorim să ne extindem prietenia cu Rusia.
Această politică de confruntare nu aduce nici un beneficiu, nu îți face cetățenii mai bogați, nu îmbunătățește serviciile de sănătate, nu ridică standardul academic al universităților. Tot ce putem să facem noi, NATO, este să transmitem Rusiei un mesaj astfel încât aceasta să
Trebuie să ajutăm Moldova, Ucraina sau Georgia, țări care se află între NATO și Rusia, să rămână țări independente...
realizeze că cooperarea este mai bună decât confruntarea. Din experiența mea, în cele din urmă Rusia se întoarce întotdeauna la cooperare. Mesajul nostru trebuie să fie puternic și perseverent.
De asemenea, trebuie să ajutăm Moldova, Ucraina sau Georgia, țări care se află între NATO și Rusia, să rămână țări independente. Spuneți că Rusia crede că NATO nu ar trebui să existe. Dar dacă întrebați alte țări veți avea alte răspunsuri.
Dacă întrebați Afganistanul, veți vedea că ei vor răspunde ca NATO trebuie să existe, pentru că ajutăm Afganistan. La fel în Ucraina. NATO este o forță a binelui și nu o forță răului și aș prefera să iau în considerație opinia majorității cu privire la utilitatea NATO, și nu doar părerea Rusiei. Părerea Rusiei se va schimba.
Am participat în trecut la întâlniri de rang înalt cu oficiali ruși care spuneau că ar fi încântați dacă o Germania unită ar fi în NATO, pentru că astfel Germania ar fi mai stabilă. Liderii ruși din trecut au văzut utilitatea NATO pentru stabilitatea Europei. Această atitudine a Rusiei din acest moment, nu a fost întotdeauna atitudinea liderilor de acolo. Sunt optimist că această situație din prezent se va schimba în viitor. Trebuie să arătăm răbdare și perseverență până când Rusia va înțelege că cooperarea este mai bună decât confruntarea.”
Europa Liberă: Armata Uniunii Europene. Cum vede NATO acest proiect al UE?
Jamie Shea: „În primul rând eu cred că avem nevoie de o alianță cu Uniunea Europeană puternică. Însă, așa cum domnul Trump a subliniat în mod foarte corect, Statele Unite contribuie în mod disproporționat la bugetul NATO față de celelate state membre. Statele Unite sunt foarte ocupate acum cu chestiunea proliferării armelor nucleare din Coreea de Nord și cu comportamentul liderului din Coreea de Nord, cu situația din Orientul Mijlociu și așa mai departe. Dar Europa este un grup de țări bogate. Așa că și eu consider că este nevoie de un efort mai mare al statelor din Uniunea Europeană pentru a contribui la bugetul de apărare al NATO.
Europa trebuie să facă mai mult, iar pentru asta este nevoie să fie mai integrată. Nu are nici un sens pentru Europa să cheltuiască mai mulți bani pentru apărare și să dubleze toate cheltuielile pe același echipament sau aceleași programe de apărare. Eu m-am bucurat de această inițiativă germano-franceză, de a avea o apărare mai extinsă și în domeniul apărării, de a dedica mai multe resurse financiare domeniului, de a dezvolta o cooperare mai atentă și de a avea o integrare mai mare. Nu e neapărat vorba de armată europeană e mai mult de vorba de o cooperare între armatele existente în statele membre, dar sigur dorim ca de aceste forțe să beneficieze și NATO. Structurile pe care Europa le va dezvolta, să fie la dispoziția NATO.
Dorim să evităm duplicarea, căci nu avem bani de aruncat pe duplicare. Trebuie să avem aceleași capabilități. Nu are sens ca UE să spună: „noi vrem elicoptere”, iar NATO să spună „nu, noi vrem avioane”. Asta va aiuri statele membre. Avem nevoie de uniformitate, de armonie în sensul de ce tip de capabilități avem nevoie. NATO și UE trebuie să aibă o cooperare cât mai strânsă una cu cealaltă. Noi avem avantajul că în organizația noastră avem și Statele Unite, și Turcia, și Norvegia. Din păcate țara mea Marea Britanie, nu va mai fi membru UE in viitor. Uniunea Europeană are avantajele sale, cum ar fi fondurile de dezvoltare, care permit finantarea programelor de pregatire pentru politisti, de exemplu, pe care NATO nu le poate face. Vedeți, suntem complementari, organizații care au comune 22 de state membre. Împărțim același teritoriu și trebuie să lucrăm împreună.”
Europa Liberă: Statele neutre. Am observat că NATO pune accent pe cooperarea cu statele neutre. Abordează NATO în același fel relațiile sale cu diferite state neutre, de la Norvegia la Austria si Moldova? Contează poziționarea lor geo-strategică, provocările cu care se confruntă?
Jamie Shea: „Eu cred că noi vedem orice stat ca pe un stat unic cu caracteristici unice și individualități geografice și preocupări unice. Singurul mod in care parteneriatul cu NATO este eficient este să arătăm sensibilitate, să fim atenți la nevoile specifice ale fiecărei țări. NATO nu urmează abordări generale, de tipul „o mărime se potrivește peste tot”. În al doilea rând, noi respectăm deciziile politice ale țărilor respective. Dacă o țară nu dorește să se alăture NATO, foarte bine.
Una dintre cele mai apropiate cooperări pe care le avem în momentul acesta în bazinul Marii Baltice este cu Finlanda și Suedia. Nici una dintre aceste țări nu vrea să devină membru NATO, amândouă sunt în mod tradițional țări neutre. Avem însă cooperări excelente cu aceste
Moldova poate alege ritmul și viteza cooperării cu NATO, iar NATO poate dezvolta formate flexibile, care corespund nevoilor țării...
țări. La fel cu Austria, Moldova, Irlanda. Vedeți, că nu e nevoie să te alături NATO ca să fii capabil să dezvolți o cooperarea strânsă cu această organizație, un instrument extrem de flexibil, de altfel.
Moldova poate alege ritmul și viteza cooperării cu NATO, iar NATO poate dezvolta formate flexibile, care corespund nevoilor țării. De ce suntem flexibili? Pentru că nu avem nici un alt interes decât să avem parteneri stabili, iar o Moldova stabilă este bine pentru Moldova, dar și pentru NATO. Vă pot asigura că cooperarea cu NATO este un proces de adaptare între NATO și țările respective. Noi ne adaptăm la nevoile Moldovei, de exemplu, și Moldova se adaptează la cerințele noastre. Așa funcționează un bun parteneriat, un bun mariaj, după cum am descoperit în căsnicia mea de ani de zile cu aceeași doamnă, și cred că acest model este baza perfectă și pentru un parteneriat politic foarte bun.”
------
*Jamie Shea este asistent-adjunct al secretarului-general NATO pentru provocări de securitate emergente. Lucrează la NATO din 1980. A fost, printre altele, directorul de planificare politică în cabinetul Secretarului general, adjunctul Secretarului general pentru relații externe, precum și asistent al Secretarului General al NATO pentru proiecte speciale. Și-a obținut titlul de doctor în istoria modernă la Universitatea Oxford (Colegiul Lincoln), în anul 1981, și are o intensă activitate academică. Este membru al Consiliului consultativ al Chatham House și membru al Consiliului politic al Forumului Economic Mondial de la Geneva.
