Președinția și guvernul de la Chișinău au poziții diferite când vine vorba despre principiile reglementării statutului regiunii transnistrene, dar aceste diferențe nu au fost făcute încă publice, a declarat președintele Igor Dodon într-un interviu pentru Europa Liberă. În opinia lui, orice soluție politică trebuie să vină din partea R.Moldova, care ar putea fi însă acceptată atât de Rusia cât și de Occident, pentru că ambele părți „au nevoie de o poveste de succes în această regiune”. Iar R.Moldova oferă această oportunitate, spre deosebire de Ucraina, unde situația este „foarte complicată”, a mai apreciat șeful statului. Valentina Ursu i-a cerut analistei germane de origine română Anneli Ute-Gabanyi părerea despre recentele progrese anunțate în demersurile pentru înlăturarea urmărilor conflictului transnistrean.
Europa Liberă: Vorbim iarăși în contextul soluționării crizei transnistrene, mai cu seamă că sunt tot mai multe voci care încearcă să acrediteze ideea că ar fi un deznodământ pentru această problemă transnistreană. E și un nou reprezentant special al OSCE pentru această regiune, cunoscutul politician Franco Frattini, fost ministru de Externe în Italia, fost vicepreședinte al Comisiei Europene. La preluarea acestui mandat, el declara presei ruse că are încredere în contribuția pozitivă a Federației Ruse la reglementarea conflictului transnistrean, fără de care realizarea acordului de reconciliere nu ar fi posibilă. Cât de optimist este acest mesaj?
Anneli Ute Gabanyi: „De când se ocupă OSCE-ul de problema transnistreană, și problema aceasta a început imediat după 1993, fiecare stat care a preluat președinția rotativă a acestei organizații a declarat mai mult sau mai puțin cu voce tare că acum cu această președinție a țării lui începe era de aur și că se va rezolva problema transnistreană, și ceea ce spune acum dl Frattini îmi amintește destul de mult și de un alt eveniment, care s-a produs în anul 2010, și anume cu ocazia inițierii Acordului de la Meseberg, când doamna cancelar Merkel a declarat sus și tare că, dacă colaborarea UE, în cazul acela, UE-Rusia în această problemă va funcționa, atunci acest lucru ar putea să devină un model pentru soluționarea și altor conflicte mai mult sau mai puțin înghețate în perimetrul fostului imperiu sovietic. Deci, de două ori văd un déjà vu.”
Europa Liberă: Dar dl Frattini accentuează că el a dezvoltat relații bune și foarte bune și chiar au fost testate în timp cu autoritățile Federației Ruse care, în opinia lui, pot juca un rol fundamental în această reglementare transnistreană? Nu a spus nimic despre rolul pe care-l poate juca și Ucraina, țară care este se pare că mult mai interesată acum de a se identifica o soluție durabilă pentru această criză transnistreană.
Anneli Ute Gabanyi: „Da, bineînțeles, pentru că celelalte state din formatul „5+2” într-un fel joacă în mod evident, în viziunea dlui Frattini, un rol minor și dacă ne gândim că Rusia de fapt în acest proces de negocieri este prezentă de două ori, adică este prezentă atât în contextul OSCE-ului ca membru, dar și ca membru în acest format „5+2”. Ucraina, bineînțeles, ar putea să fie
Donețkul și Luhanskul din Ucraina reprezintă un fel de Transnistrii în devenire
statul care în momentul de față ar putea să strice socotelile dlui Frattini, pentru că Ucraina în momentul de față nu vrea să recunoască ocupația de facto a estului țării, nemaivorbind de Crimeea, și în acest context pentru Ucraina, ca de altfel și pentru mulți observatori, regiunea estică a Donbasului – Donețkul și Luhanskul din Ucraina – reprezintă un fel de Transnistrii în devenire.”
Europa Liberă: Dar atunci când dl Frattini vorbește despre importanța contribuției părții ruse la reglementarea conflictului transnistrean și amintește că un bun prieten al său este Serghei Lavrov, nu ascunde că are o relație bună și cu Vladimir Putin, chiar poate se pune ceva la cale, dna Gabanyi?
Anneli Ute Gabanyi: „Este un lucru nediplomatic ca tu ca reprezentant al unei organizații care ar trebui să fie, cel puțin după litera legii, imparțială arată că este mai puțin imparțială și în mod evident preferă și dă importanță mai mare uneia dintre părți și unuia dintre participanții la proces, însă întrebarea care simt că mi-o puneți, fără ca să spuneți atât de precis, este dacă cumva Occidentul, în persoana dlui Frattini, are de gând să colaboreze cu Rusia eventual în detrimentul intereselor naționale ale Republicii Moldova? Cam aceasta era întrebarea.”
Europa Liberă: Exact la asta am și vrut să revin în continuare, mai cu seamă că deunăzi, în studioul Europei Libere de la Chișinău, președintele Igor Dodon a vorbit despre necesitatea unei istorii de succes între Occident și Federația Rusă în această regiune care ar deveni tot mai reală, așa cum a spus președintele Igor Dodon. Aici voiam să ajungem.
Anneli Ute Gabanyi: „Da, vă spuneam, deja ceea ce a spus el este exact ceea ce a încercat dna Merkel atunci cu dl Medvedev, care atunci era președinte al Rusiei, de a deveni un fel de model de soluționare a unor conflicte care există și, bineînțeles, dl Dodon în acest interviu, de altfel foarte interesant, pe care l-ați făcut, arată că el încă gândește tot în aceste criterii de Occident și Rusia, adică o polaritate destul de clară, care într-o organizație, cum este OSCE-ul multinațională și care la începuturi trebuia să treacă, să învingă polarizarea în Europa, vezi dl Dodon reinventează această polarizare care însă, dacă suntem sinceri, de facto există în acest format „5+2”.”
Europa Liberă: Dvs. admiteți că Moldova poate fi strânsă între ușă și de către cei de la Vest, și de către cei de la Est?
Anneli Ute Gabanyi: „N-ar fi pentru prima dată. În 2003, atunci cu „memorandumul Kozak”, treaba a fost rezolvată în ultimul moment în favoarea respingerii pretențiilor Rusiei de a soluționa problema în interesul Rusiei și aici aș spune de la început foarte clar – în afara intereselor Rusiei în regiune, pentru că e vorba nu numai de Moldova și Transnistria – acest conflict are într-adevăr o importanță care trece mult dincolo de interesele Rusiei în Moldova și e vorba de interese regionale, adică incluzând, de exemplu, Ucraina, dar și într-un fel și România, dar este de importanță europeană, pentru că este un conflict chiar la granița Uniunii Europene și de altfel a NATO-ului cu restul fostului imperiu sovietic.”
Europa Liberă: În cazul unei reglementări impuse de Federația Rusă cu ajutorul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Moldova ar putea să piardă din acest parcurs european, orientarea sa pro-vestică?
Anneli Ute Gabanyi: „Ar trebui. Din interviul Dvs. de altfel reiese că dl Dodon cam s-a eschivat de a spune că Moldova merge pe o cale pro-occidentală sau pro-euroasiatică și, pur și simplu, a spus „mergem pe calea moldovenească”, însă nu a precizat exact unde vede Domnia sa această cale. Cert este că eu, personal, mă bazez pe Parlament, mă bazez pe persoanele care au înțeles în trecut și care înțeleg și astăzi care sunt pericolele care pot să derive dintr-o eventuală presiune a unor reprezentanți occidentali care, eventual, nici măcar nu vor să dăuneze intereselor Republicii Moldova, dar nu înțeleg situația. Mi-am dat seama și în experiențele mele particulare, în discuții că deseori, pur și simplu, lipsește înțelegerea pentru încrengătura de fapte, de probleme… De exemplu,
Vigilența trebuie să fie foarte mare să nu fie schimbată Constituția Moldovei
întotdeauna ne întoarcem la problema federalismului, care este un fel de monstru sacru din punctul de vedere al unor importante state occidentale, hai să numim nu numai Germania, dar și Austria și de aceea spun: vigilența în Republica Moldova trebuie să fie foarte mare și a analiștilor, a societății civile, a presei, dar mai ales a parlamentarilor, a decidenților, a celora care, de exemplu, trebuie să fie atenți să nu fie schimbată Constituția Moldovei care conține acele articole prin care Moldova se poate opune practic încercărilor eventual combinate de a-i impune anumite soluții care n-ar fi în interesul Moldovei.”
Europa Liberă: Ucraina, care este atât de grav afectată de separatism, rolul și contribuția ei în soluționarea problemei transnistrene, cum vedeți acest rol și această contribuție?
Anneli Ute Gabanyi: „Rolul Ucrainei în momentul de față este în orice caz benefic, spre deosebire de alte epoci, și ar putea eventual să acționeze conjugat cu eforturile Occidentului, mai ales, cred, în momentul de față. Conducerea Ucrainei ar putea să fie un foarte bun calmant, și anume de un ajutor diplomatic în explicarea occidentalilor despre ce este vorba, pentru că și Ucraina știe despre ce este vorba în acest conflict.”
Europa Liberă: Și dvs. sunteți tot atât de optimistă ca și aceste voci care se aud că se apropie deznodământul problemei transnistrene?
Statu-quo-ul care există în momentul de față lucrează în favoarea instituționalizării independenței ilegale a Transnistriei
Anneli Ute Gabanyi: „Defel, defel! Interesul Rusiei și de altfel și al Transnistriei, în mod declarat și acum noi vedem că pe față aceste două entități, ca să spun așa, conlucrează în domeniul soluționării acestui dosar. Deci, Transnistria și Rusia nu vor accepta o rezolvare care să nu asigure interesul Rusiei în regiune. Statu-quo-ul care există în momentul de față lucrează în favoarea instituționalizării independenței, cum zice dl Krasnoselski, „factice”, deci ilegale, a Transnistriei și în agravarea situației de divizare, de îndepărtare a oamenilor unii de alții, de statu-quo. Dacă nu este o rezolvare ὰ la Kozak, să spunem, se lucrează în favoarea Rusiei și a Transnistriei.”
Europa Liberă: Dar Rusia, având acest conflict cu Ucraina, și în eventualitatea câștigului unui alt mandat în calitate de președinte a lui Vladimir Putin, nu credeți că ar putea să cedeze din interesele pe care le are în această zonă unde e Republica Moldova cu conflictul transnistrean și să se concentreze pe alte probleme? O să vrea și el să aibă și un succes.
Anneli Ute Gabanyi: „În primul rând, Rusia investește tot mai puțin în Transnistria din punct de vedere bănesc.”
Europa Liberă: Se spune că Rusia niciodată nu a avut pretenții că agenții economici din stânga Nistrului exportă cel mai mult pe piața occidentală?
Rusia își va construi imaginea pozitivă prin alte mijloace, cred că nu simte nevoia s-o facă prin rezolvarea conflictului transnistrean
Anneli Ute Gabanyi: „Pe de o parte, cred că n-au nimic împotrivă, pentru că aceste eforturi într-un fel fac să se ascundă faptul că mizeria din Transnistria eventual nu se accentuează așa de tare cum de fapt s-ar întâmpla dacă continuă reducerea finanțării din Rusia, adică Rusia zice: „dacă ăștia își mai rezolvă anumite probleme și pe alte căi, cu atât mai bine”.”
Europa Liberă: Și în concluzie: Putin va vrea să aibă și el o imagine mai pozitivă, mai favorabilă în intenția de a lăsa să se rezolve această problemă transnistreană?
Anneli Ute Gabanyi: „Eu, personal, nu văd că Putin ar avea dorință în această direcție. Cred că Putin, după cum noi, cei din Occident, observăm foarte bine, este mult mai interesat în a influența atât electoratele din țările Uniunii Europene, cât și guvernele, cât și societatea civilă în favoarea Rusiei prin aceste acțiuni dezinformative pe care le vedem deja de mulți ani noi, cei informați, dar pe care și politicienii noștri de la Bruxelles au înțeles să le constate acum doi ani. Deci, este clar: Rusia își va construi imaginea pozitivă prin alte mijloace, cred că nu simte nevoia s-o facă prin rezolvarea conflictului transnistrean.”
