NATO s-a aflat în atenția permanentă a participanților la cea de-a 54-a Conferință pe teme de securitate de la München (16-18 februarie) și Alianța a fost menționată în multe intervenții, de-a lungul celor 3 zile.
S-a vorbit mult, în special despre cooperarea în domeniul apărării dintre UE și NATO, impactul tehnologiei asupra democrației și securitatea nucleară.
La fel, șefa guvernului Britanic Theresa May a dat asigurări cu privire la viitoarea cooperare în domeniul securității dintre Marea Britanie și UE. Guvernul britanic, care are cel mai mare buget de apărare în rândul țărilor UE, speră că prin oferirea unora dintre aranjamentele sale de securitate cu UE îl va ajuta să câștige concesii în viitoarele relații comerciale.
Cu toate astea, conferința s-a încheiat pe o notă pesimistă, ba chiar cu avertismente că un conflict internațional este cât se poate de posibil, dacă nu chiar iminent. Participanții au discutat despre o lume în care apare din ce în ce mai puțin cert că se poate conta pe factorul de mediere care a fost reprezentat de Statelor Unite de la al Doilea Război Mondial încoace.
A fost de asemenea pentru prima oară că europenii caută soluții proprii pentru reglarea unor conflicte la granițele lor, fie în Ucraina, fie în eterna confruntare dintre Israel și Autoritatea Palestiniană.
Un alt subiect de îngrijorare, însă unul de la care europenii sunt excluși, este spectrul unui război cu Coreea de Nord. Cu toate acestea, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a subliniat, în prezentarea lui în fața participanților, că München este mai aproape de Coreea de Nord decât Washingtonul. Stoltenberg a mai spus că Rusia trebuie sa ia în considerare îngrijorările Alianței și ale Statelor Unite că Moscova încalcă tratatul de interzicere a rachetelor balisticem semnat în perioada Războiului Rece de Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan, și deține rachete interzise prin acest tratat. „O lume în care Rusia, China și Coreea de Nord dețin arme nucleare, iar Alianța Nord Atlantică nu, nu este o lume mai sigură”, a spus Stoltenberg.
Tot Stoltenberg a mai spus, vorbind despre ofensiva cibernetică a Rusiei, că "cel mai important este să combatem amestecul și propaganda Rusiei prin fapte concrete, iar nu printr-o contra-propagandă".
În sfârșit, în privința mult discutatei cooperări militare dintre NATO și UE, primul ministru polonez Mateusz Morawiecki a avut la conferință o intervenție plină de sarcasm, în care reproșa încă o dată majorității membrilor europeni ai NATO faptul că nu fac suficiente eforturi pentru a atinge pragul de minimum 2% din PIB pentru cheltuieli militare. Morawiecki i-a numit pe acești membri NATO: profitori care se prefac că sunt autosuficienți.
Anul trecut, NATO a făcut publice cifrele care arată că doar 5 membri NATO din 29 ating pragul minim de 2%: Polonia, Marea Britanie, Grecia, Estonia și SUA. România s-a angajat de asemenea să ajungă rapid la 2% din PIB pentru armată.
