Linkuri accesibilitate

Trump ar fi dorit să scoată SUA din NATO: New York Times


Președintele Donald Trump, secretarul de stat Mike Pompeo (stânga) și consilierul pentru securitate națională John Bolton (dreapta), la summitul NATO de la Bruxellles, 12 iulie 2018

Un articol publicat în New York Times a trimis fiori de panică pe șira spinării multor înalți oficiali ai administrației SUA, diplomați și strategi ai departamentului de stat.

Articolul confirmă, pornind de la discuții cu persoane importante din administrație, ceea ce părea doar zvon, într-atât asta ar fi cel mai mare cadou făcut Rusiei lui Putin: Donald Trump ar dori retragerea SUA din NATO, ceea ce ar însemna distrugerea de facto a Alianței Atlanticului de Nord care a asigurat securitatea Occidentului în ultimii 70 de ani.

New York Times a discutat cu înalți oficiali care au confirmat că Trump a evocat de mai multe ori, de-a lungul anului 2018, eventualitatea retragerii din NATO, organizație pe care o critica deja încă din timpul campaniei sale electorale.

Mai mult, asta întărește și mai tare suspiciunile în legătură cu motivele care l-au determinat pe Trump să ascundă orice urmă a ceea ce a discutat cu Putin în întâlnirile lor bilaterale, de pildă cele de la Hamburg și Helsinki.

Asta a determinat FBI să deschidă încă din 2017 o investigație pentru a determina dacă Trump servește interesele Rusiei. Vorbind, luni, în timp ce părăsea Casa Albă, Trump i-a numit pe foștii șefi ai FBI-ului și Ministerului Justiției „canalii cunoscute” și „polițai jegoși”.

Sigur, într-un recent editorial, același influent cotidian New York Times se întreba: „Cine vorbește în numele Americii?

Acolo se punea însă doar problema capacității lui Trump de a duce o politică coerentă, precum și la faptul că după fiecare tweet impulsiv al său, care sistematic șochează sau sperie, consilierii lui Trump, precum John Bolton, trebuie să intervină discret pentru a repara dezastrul diplomatic. Așa a fost cu anunțul total neașteptat al retragerii trupelor SUA din Siria. John Bolton a trebuit de îndată să meargă în Israel pentru a calma spiritele și a însoțit ordinul lui Trump de atâtea condiții, precum distrugerea definitivă a Statului Islamic și garanții din partea Turciei că nu va ataca kurzii din Siria, aliați ai SUA, încât e limpede că forțele speciale americane vor rămâne acolo încă mulți ani.

De altfel, în maniera lui contradictorie, Trump, a amenințat duminică, pe Twitter, să „devasteze economic Turcia” dacă aceasta va ataca forțele kurzilor din Siria.

Ideea de a scoate SUA din NATO are însă cu totul alte implicații geopolitice. Sigur, tehnic și legal lucrul nu are nimic imposibil: teoretic, oricare din cei 29 de membri ai Alianței se poate retrage, conform art. 13 al Tratatului de la Washington, cu un preaviz de un an. Un an ar lăsa timp Congresului să răstoarne o asemenea potențială decizie a lui Trump.

În termeni de imagine și de climat politic, însă, efectele ar fi dezastruoase, ba chiar pe termen lung. Sigur, aliații europeni s-au obișnuit cu tiradele lui Trump care îi tot îmboldește să plătească mai mult pentru apărare, lucru la care ei s-au angajat. Toate țările din NATO, inclusiv România, s-au angajat să ridice cheltuielile militare la 2% din PIB. Trump ar fi dorit chiar să facă pe fiecare să cheltuiască 4% din PIB, cum o fac SUA, dar asta ar fi fost prea mult deodată, mai ales în cazul unor țări precum Germania, care abia dacă depășește acum 1% din PIB pentru apărare.

Apoi, în urma întâlnirii sala cu Putin la Helsinki, anul trecut, Trump s-a întrebat, într-un interviu acordat Fox News, dacă ar merita ca fiul său să meargă să moară pentru Muntenegru.

El a mai numit NATO o organizație învechită (obsolete) și a mai spus, împotriva oricărei evidențe, că „muntenegrenii agresivi” ar putea să ne tragă pe toți în al Treilea Război Mondial. În felul acesta, el a părut că pune în cauză chiar articolul 5 al cartei fondatoare a NATO, cel care asigură apărarea colectivă și reciprocă a membrilor.

Până acum însă, aliații europeni au căutat să meargă înainte, indiferent de tweet-urile irascibile și imprevizibile ale lui Trump. Un anunț public al președintelui SUA că ar dori ieșirea din NATO ar fi însă, cum a spus-o pentru New York Times fostul comandat suprem al forțelor Alianței (care e, prin convenție, întotdeauna un înalt gradat american), amiralul James G. Stavridis, „o eroare geopolitică de proporții epice”.

„Simplul fapt de a discuta ideea ieșirii din NATO — ca să nu mai vorbim de a o pune în practică — ar fi cadoul secolului pentru Putin,” a spus amiralul Stavridis.

Rusia și-a întețit enorm eforturile de a slăbi NATO, în special după anexarea Crimeei și intervenția în Donbas, în Ucraina, în 2014.

Inițial, scrie New York Times, oficialii din jurul lui Trump nu au crezut că el e serios când a invocat ieșirea din NATO. Cu toate astea, el a revenit de mai multe ori în 2018 asupra ideii.

Momentul crucial a fost la summitul NATO de la Bruxelles din iulie 2017, când, în mijlocul discursului Angelei Merkel, Trump s-a ridicat și a părăsit încăperea. În tăcerea șocată care s-a lăsat, Trump, înainte să iasă, s-a oprit în spatele lui Merkel și a numit-o, spre ușurarea generală, un „mare șef”, „great leader”.

În această lumină trebuie văzută inițiativa Macron-Merkel de a accelera consolidarea unor structuri militare europene. Liderii UE pur și simplu nu mai au convingerea simplă, care părea naturală, că America, aliatul istoric, ar sări iarăși în apărarea Vechiului Continent.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG