Acum purtăm dialogul nostru la finele unei vizite pe care el a făcut-o în Moldova în octombrie 2024.
Alessandro Zuliani este absolvent al Facultății de Limbi Străine a Universității din Udine (regiunea Veneția), acolo a făcut cunoștință cu limba și literatura română.
„Încă de la întemeierea universității, Udine a devenit un centru important la nivel național pentru studierea limbilor și literaturilor din Europa Centrală și de Est, unde se predă poloneza, ceha, slovena, sârbo-croata, româna, maghiară și rusa.”
La Universitatea din Udine a avut profesori foarte buni: Alexandru Niculescu și Celestina Fanella.
Interlocutorul meu evocă un faimos congres de lingvistică romanică din 1956 de la Florența, la care a participat Alexandru Niculescu împreună cu Iorgu Iordan și Alexandru Rosetti (ultimii doi veniți de la București). La acel congres marele lingvist italian Carlo Tagliavini a prezentat cazul aberant al „limbii moldovenești” și asta a deranjat foarte mult delegația sovietică.
Interlocutorul nostru evocă întâlnirea cu Eugeniu Coșeriu la Udine, cu care avut ocazia să discute problema identității lingvistice a Basarabiei. Un curs de paleografie româno-chirilică pe care l-a făcut la Universitatea din Udine i-a permis lui Alessandro Zuliani să citească cărți editate la Chișinău cu alfabet chirilic.
Întrebat despre diaspora română din regiunea Veneția, Alessandro Zulini vorbește despre copiii românilor basarabeni, născuți în Italia, interesați de patria părinților și buneilor lor, și care se înscriu la Universitatea din Udine, la română-rusă.
Amintim în dialogul nostru despre vizita unor scriitori basarabeni la Universitatea din Udine, în mai 2024. Este vorba despre Nina Corcinschi, Anda Vahnovan, Maria Pilchin, Ivan Pilchin și Vitalie Ciobanu, care au participat la un colocviu intitulat „l’Altra Romania” / Cealaltă Românie - Limbi, literaturi și identități în Basarabia la 33 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice”. La colocviu au evoluat și studenții de la cursul monografic de literatură română din Basarabia, care au citit din traducerile în italiană, realizate de ei, din opera scriitorilor invitați.
Prezența scriitorilor basarabeni la Udine s-a datorat inițiativei lui Alessandro Zuliani și a Liei (Florica) Faur – lector și un membru foarte activ și fundamental al Catedrei de Limbă și Literatură Română a Universității din Udine.
Discutăm cu Alessandro Zuliani despre traducători italieni din literatura română: regretatul Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Adriana Senatore, Celestina Fanella, Roberto Scagno. Un traducător mai tânăr și foarte activ este Mauro Barindi, prezent de fiecare dată la Târgul Internațional de Carte de la Torino – un Salon de Carte care poate să însemne o rampă de lansare pentru scriitorii basarabeni. Contează mult ca acești autori, spune Alessandro Zuliani, să apară la edituri importante, vizibile, din Italia. Și aici este importantă contribuția Institutului Cultural Român, care oferă nu doar o garanție economică, ci și una valorică și relațională.
Am discutat despre specificul literaturii prizate în mod special în Italia, ca și în alte țări: o literatură axată pe faptul imediat, pe acțiune, pe intrigă, și mai puțin pe ornamente baroce și pe esteticul exacerbat. Totuși, spune interlocutorul nostru, Mircea Cărtărescu contrazice această opinie – cărțile sale nu sunt deloc simple, este un autor foarte iubit și apreciat în Italia.
Alessandro Zuliani deploră faptul că a văzut puțină literatură italiană în librăriile din Chișinău și amintește despre unii dintre scriitorii săi preferați: Elena Ferrante și Roberto Saviano – acesta din urmă extrem de implicat în actualitatea politică și socială, fapt pentru care nu este foarte agreat de anumite cercuri ale puterii, în schimb cărțile sale de literatură au o mare cotă de popularitate.
- Te-ar putea interesa și: Cultura la frontieră | Cu Ruxandra Cesereanu, poeta care vindecă spaimele și angoasele lumii prin literatură
Despre criza lecturii în lumea de azi, spune Alessandro Zuliani:
„Țin țin minte când eram mai tineri mergeam la școală sau la Universitate și toată lumea avea o carte sau un ziar în autobuz. Azi când mai vezi pe cineva cu o carte în mână? Au telefonul mobil. Nu e un mijloc neapărat rău, dar depinde cum îl folosești”.
Îl întreb pe Alessandro dacă nu-l deranjează limbajul macaronic, „ruso-moldovenesc”, de pe străzile Chișinăului. „Nu, spune el ironic, realizezi imediat că nu ești în România, ești în Republica Moldova.” Și adaugă: „Multe s-au schimbat față de situația de acum 25 de ani. Țin minte în aeroport, când am sosit prima dată în Republica Moldova, m-a mirat faptul că deși totul era scris în limba română, nimeni nu vorbea în românește. A trebuit să caut un interlocutor care să mă înțeleagă și să-mi poată răspunde în „limba statului”, cum se spunea pe atunci”.
Vă invit să priviți dialogul nostru cu profesorul Alessandro Zuliani – un interlocutor plăcut și foarte versat. Și să citim mai mult literatură italiană, pentru a cunoaște splendorile acestei culturi, atât de înrudite cu noi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
