Bineînțeles, cu respectarea unui șir de măsuri cum ar fi păstrarea distanței fizice, dezinfectarea regulată a suprafețelor comerciale și dotarea angajaților cu echipamente de protecție. Piețele din alte orașe au fost deschise după 15 mai, când s-a încheiat starea de urgență în țară. Cum se respectă în teritoriu măsurile de prevenție după câteva luni de izolare?
Statisticile prezentate seară de seară la televizor se pare că nu mai provoacă emoțiile de altă – conchide primarului de Sîngerei, Arcadie Covaliov, după discuția despre modul în care s-au adaptat localnicii la rigorile impuse de epidemie. Când vine vorba despre măsurile de precauție pe care le iau oamenii, edilul face trimitere la cea mai recentă vizită, de marți dimineață, la piața din oraș pentru a verifica dacă comercianții au grijă să poarte mănuși și măști pentru a minimaliza riscul infectării. Primarul de Sîngerei are o explicația pentru relaxarea aparent prematură de care dau dovadă oamenii:
Oamenii până la urmă au pierdut încrederea și nu mai cred în măsurile de restricție
„Covid-ul nu e atât de strașnic. Este strașnic cum noi ne-am atârnat, în Republica Moldova, pentru a gestiona pandemia. Toți oamenii au trebuit informați corect și constant despre pandemie. Nu am reacționat prompt, ba chiar neprofesionist, de aceea avem ce avem. Oamenii până la urmă au pierdut încrederea și nu mai cred în măsurile de restricție. Este foarte complicat să mergi în piață, să le spui la toți să poarte masca, după două luni în care demnitarii de rang înalt nu au purtat masca”.
Medic de profesie, primarul Arcadie Covaliov s-a făcut remarcat la scurt timp după ce s-au înregistrat primele cazuri de infectare cu noul virus. A decis izolarea localității și închiderea pieței din oraș. Chiar dacă decizia fost criticată de premierul Ion Chicu, mai târziu a fost preluată în mai multe regiuni.
În perioada stării de urgență, autoritățile centrale au comunicat „pe sărite” despre măsurile care urmau să se ia, constată directorul executiv al portalului Nordnews.md, Dumitru Pelin. Deseori acestea păreau să nu țină cont de specificul local. Un exemplu grăitor este controversa legată de redeschiderea piețelor din municipiul Bălți. Primarul orașului Renato Usatîi a decis să lase vânzătorii să iasă la muncă, în pofida hotărârii Comisiei pentru situații excepționale, care interzicea acest lucru.
„Dacă am face un vox-populi, nu doar în rândul bălțenilor, dar chiar în tot nordul țării, foarte multe persoane vor vorbi despre actuala guvernare în termeni mai puțini laudativi, nu îi vor lăuda. Vorbim despre premierul Chicu și președintele Igor Dodon. Se pare că au pierdut contactul cu realitatea. Oamenii sunt foarte nemulțumiți, oamenii nu au de lucru. Sunt foarte mulți moldoveni care au venit de peste hotare, UE sau Federația Rusă. Oamenilor le este foame. Au nevoie de lucru și nu găsesc. Hotarele sunt închise, de la Chișinău vin doar promisiuni, deci, situația este foarte și foarte încordată”.
La începutul stării de urgență, autoritățile locale din autonomia Gagauz-Yeri păreau să țină situația sub control și chiar apucaseră să se laude cu faptul că regiunea ar putea fi ocolită de COVID-19. Bucuria s-a transformat însă rapid în scârbă, constată activistul civic Mihail Sirkeli, Piligrim-Demo. Mai mult, numărul cazurilor de infectare a început să crească rapid după ridicarea stării de urgență: „De fapt, după terminarea regimului de situație excepțională, Găgăuzia a devenit un focar de COVID-19. Deja avem doi doctori decedați, iar autoritățile locale nu au prea comunicat despre asta. Autoritățile nu au pregătit orașul, nu au pregătit oamenii pentru relaxarea restricțiilor...”
Concluzia sugerată de interlocutorii mei este cât se poate de rezonabilă: comunicarea constantă și sinceră cu oamenii este soluția cea mai sigură și cu cele mai mici investiții. Or, așa cum spune un proverb prezent în tezaurul de înțelepciune al multor popoare, cel zgârcit ajunge să plătească de mai multe ori, inclusiv cel zgârcit la vorbă.
