Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură anunță că a înregistrat în acest an un număr record de cereri din partea producătorilor agricoli, anume 7800 de dosare, de aproape două ori mai multe decît anul trecut. Pentru prima dată în ultimii ani, autoritățile au început colectarea cererilor fără a avea datorii la achitarea subvențiilor pentru anul trecut, bugetul Fondului de dezvoltare agricolă fiind de 900 de milioane de lei.
După stingerea datoriilor la subvențiile aprobate anul trecut, în bugetul fondului au rămas 520 de milioane de lei, dublu comparativ cu resursele disponibile în anul precedent. Din aceștia, 420 de milioane au fost livrate producătorilor agricoli, urmând ca până la sfârșitul acestui an să fie epuizat tot bugetul.
Iată de ce parte din producătorii care au cerut rambursarea investițiilor vor primi banii în 2018, începând cu primele luni ale anului, dă asigurări Nicolae Ciubuc, directorul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.
El spune că procesul de subvenționare decurge în acest an după un nou regulament, mai explicit. Ciubuc este de părere că numărul mare de dosare depuse de fermieri ar fi generat tocmai de caracterul mai atractiv al procedurilor de solicitare.
„Acest lucru se explică inclusiv prin diversificarea măsurilor sau direcțiilor de sprijin, mărimea fondului, care nu-i mai puțin importantă, dar și previziune clară în ceea ce ține de condițiile și regulile de acordare sau de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare Agricolă, toate aceste lucruri în compilație inclusiv cu informarea și pregătirea producătorilor agricoli au adus la creșterea acestui număr de cereri.”
Producătorii agricoli au putut solicita maxim jumătate din suma investită, necesară fiind dovada faptului că au făcut investiții în infrastructura de post recoltare, în tehnică agricolă sau în activități de promovare pe piețele externe. În noul regulament, acestea dar și alte măsuri pentru care statul s-a angajat să compenseze o parte din cheltuieli au fost prevăzute pentru o perioadă de cinci ani. Acest lucru le permite fermierilor să-și planifice eficient gestionarea capitalului, notează Secretarul general de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării regionale şi Mediului, Iurie Uşurelu:
„Asta oferă garanție producătorilor agricoli de a face o investiție consecutivă, știind foarte bine că domeniul pe care s-au focusat este susținut de stat și în următorii cinci ani de zile vor putea accesa nemijlocit fondurile conform regulamentului de subvenționare.”
O altă reușită pe care și-o trec în cont autoritățile sunt investițiile de 4,3 miliarde de lei, cifră care rezultă din dosarele depuse de fermieri. Aurelia Bondari, directoarea executivă a Asociației Agroinform spune că într-adevăr procesul de rambursare a investițiilor nu a generat nemulțumiri din partea agricultorilor, pentru că regulamentul a fost clar și bugetul fondului de subvenționare a fost unul consistent.
Totuși, notează Aurelia Bondari, o bună parte din fermieri nu au acces la subvenții pentru că actualmente se rambursează cheltuielile făcute pentru investiții și nu pentru mărirea productivității la hectar:
„La momentul actual, desigur că acest regulament și aceste măsuri, ele sunt echilibrate din punctul de vedere dacă noi dorim să susținem investițiile în agricultură și să mărim capitalizarea sectorului, în fonduri fixe, în tehnologii post prelucrare. Dar desigur că anume această metodă de subvenționare acoperă o parte mică de beneficiari sau de fermieri care din an în an beneficiază un cerc destul de limitat și deseori cam aceleași persoane.”
Aurelia Bondari spune că fermierii optează pentru subvenții directe la hectar care să fie acordate tuturor fermierilor, astfel încât să fie susținuți nu doar fermierii care au construit sere și frigidere, au cumpărat tehnică și tehnologii pentru procesare.
De altfel, fermierii pot cere și compensarea unor cheltuieli făcute pentru asigurarea producției agricole, autoritățile spun însă că tot mai puțini agricultori aleg să facă investiții în această direcție, în acest an fiind asigurate doar 600 de hectare de diverse culturi, asta însemnând 0.5 la sută din suprafețele agricole.
