Șefa statului a anunțat convocarea CSS pe 17 martie, la scurt timp după ce Adunarea Generală a Judecătorilor, ținută în aceeași zi, a amânat alegerea unor noi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din rândurile magistraților.
Care este contextul convocării CSS?
Alegerea unui nou CSM cu 12 membri, dintre care jumătate trebuie să provină din rândurile judecătorilor, iar jumătate să fie non-judecători, este un obiectiv-cheie al președintei Sandu și guvernării PAS, de care depinde și viteza apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. PAS spune că vrea să curețe justiția de oameni compromiși.
Judecătorii au decis, la adunarea lor din 17 martie, să amâne alegerea membrilor CSM până pe 28 aprilie. Exprimând poziția mai multora, un judecător a spus că unii politicieni au „capturat” sistemul de justiție. Judecătorii sunt îngrijorați de ceea ce văd drept presiuni politice și „imixtiune”. Ei au decis la ședința lor că vor elabora în următoarele săptămâni o declarație comună despre poziția lor „principială” cu privire la reformele din justiție elaborate și aplicate de guvernarea PAS.
„Înțeleg că judecătorii au decis, totuși, să blocheze curățarea justiției și să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptății în Moldova”, a declarat Maia Sandu, anunțând convocarea Consiliului Suprem de Securitate. Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a avertizat judecătorii cu „soluții dure”. Dar pot fi aceste soluții date de Consiliul Suprem de Securitate?
Ce competențe are CSS în domeniul justiției?
În timp ce șefa statului este cea care confirmă formal în funcție judecătorii, Consiliul Suprem de Securitate nu are vreo competență directă în ceea ce privește funcționarea justiției.
Potrivit legii, acest consiliu, din care fac parte mai mulți miniștri și consilieri prezidențiali din domeniul securității, este numai „un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale”.
Consiliul „prezintă recomandări preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului”, se mai spune în Legea securității naționale.
Dacă va anunța decizii noi privind mersul reformei justiției, președinta Sandu se poate sprijini pe deciziile CSS, dar din acest organism nu face parte, potrivit legii, niciun reprezentant al puterii judecătorești.
Care sunt temerile judecătorilor?
La adunarea lor din 17 martie, judecătorii urmau să aleagă noi membri pentru CSM, dar pentru șase poziții aveau de ales din numai patru candidați plus un candidat pentru o poziție de supleant.
Doar atâția candidați din rândurile judecătorilor au promovat verificarea prealabilă, sau pre-vetting-ul, o procedură introdusă pentru prima dată, prin care averile și interesele judecătorilor sunt verificate de o comisie de experți din afara sistemului de justiție. Alți 18 judecători-candidați au fost descalificați de comisia pre-vetting.
Toți au contestat deciziile de descalificare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Instanța încă nu a examinat 16 contestații, așa încât, la Adunarea Generală a Judecătorilor, aceștia au spus că amână alegerea reprezentanților noi la CSM până se vor soluționa contestațiile.
Poziția autorităților politice și previziunile experților
Ministra Justiției a interpretat decizia judecătorilor ca pe o „lipsă de dorință” de a crea un CSM care ar începe a implementa „agenda pentru aderarea la UE” și ar „consolida domeniul justiției și cel al luptei împotriva corupției”.
Ministra subliniat că un nou CSM este un pas important pentru a restabili încrederea publicului în sistemul de justiție și pentru a pune în aplicare reforma justiției. „În circumstanțele actuale, se impune întreprinderea unor soluții dure și, de această dată, chiar nu pot fi invocate acuzații de «imixtiune»”, a spus Mihailov-Moraru.
Avocatul Vladislav Gribincea, fost președinte al Centrului de Resurse Juridice, o organizație neguvernamentală, crede că răspunsul autorităților politice la acțiunile judecătorilor poate fi un „vetting” pentru toți judecătorii (nu doar cei care candidează la funcții în CSM), dar și pentru procurori. Într-o postare pe Facebook, Gribincea a amintit că guvernul a redus recent numărul judecătorilor și procurorilor care trebuiau supuși acestor verificări. „Acum se poate reveni la scenariul inițial, când prin vetting vor trece toți”, a scris expertul.
Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, Nicolae Eșanu, a făcut apel la ambele părți să poarte un „dialog constructiv”. „Sper ca măcar în al doisprezecelea ceas, persoanele responsabile vor conștientiza că actuala criză este rezultatul firesc al eșecului de a asigura un veritabil dialog, menit să asigure un consens larg, cu privire la ceea ce și, într-o măsura poate chiar mai mare, cum trebuia de făcut”, a spus Eșanu pe Facebook.
