Marea Britanie alunecă spre haos, iar conservatorii (Tories) aflați la putere se arată neputincioși să oprească asta, scrie cotidianul (pro-conservator și pro-Brexit, de altfel) The Daily Telegraph.
Mai scrie The Telegraph: «Nu vă mai gândiți să trimiteți felicitări de Crăciun: poșta britanică e în grevă. La fel și ambulanțele, așa încât, pentru numele lui Dumnezeu, să nu cumva să faceți vreun accident. Evitați să aprindeți luminile: nu e suficient vânt pentru eoliene, iar planurile noastre bazate pe energia nucleară sunt o glumă proastă. Nu călătoriți: trenurile s-ar putea să nu circule, iar dacă mergeți cu mașina riscați să fiți opriți de vreun eco-extremist, deși cu ocazia asta ați putea să descoperiți în sfârșit cum arată polițiștii în viața reală. Iar dacă vreți să mergeți la un muzeu, grăbiți-vă: fanaticii woke sunt pe cale de a cuceri cultura.»
De altfel, scrie același Telegraph, Αnglia va fi lovită de greve în fiecare zi, până la Crăciun.
Apoi: «Vestea bună este că vă veți puteți plăti în continuare impozitele – până la 93% pentru câțiva norocoși și un 62% rezonabil pentru mulți alții – și vă puteți încă bucura de a trăi sub un guvern care iubește „impozitele mici” , „valorile conservatoare”, „competența” și „recucerirea controlului”. Dar nu vă faceți griji: scoateți-vă din cap curcanul de Crăciun, sau chiar și ouăle, că oricum nu se găsesc.»
Croația în Schengen, dar nu și România
Peste Canalul Mânecii, săptămânalul francez Courrier International are un întreg dosar despre spațiul Schengen și felul în care României și Bulgariei li se refuză încă aderarea, în vreme ce Croația va intra în Schengen de la 1 ianuarie.
Am mai scris aici, în revista presei, despre cum, după Olanda, iată că acum Austria se arată, pe moment, țara care se opune cu totul intrării României în spațiul Schengen (este nevoie de unanimitate pentru asta). Cancelarul austriac Karl Nehammer (ÖVP) a declarat la Zagreb, după o întâlnire cu premierul croat Andrej Plenković că prea puțini migranți ilegali ajung în Europa prin Croația, dar că 40% dintre ei vin pe ruta Turcia, Bulgaria, România și apoi Ungaria.
Aflăm astfel din Courrier International că Cehia, care își încheie luna aceasta mandatul președinției rotative a UE, înainte de a-l preda Suediei, a pregătit două documente separate pentru summitul său final, care va avea loc la Bruxelles: asta înseamnă, cum o scrie la Zagreb principalul cotidian croat, Jutarnji List, că doar Croația va intra, deocamdată, în spațiul Schengen. Suedia, care preia președinția UE pentru șase luni, nu este așteptată să facă vreun gest aici, în primul rând pentru că parlamentul suedez, alunecat spre dreapta, este, ca și cel olandez sau cel austriac, opus primirii României și Bulgariei în zona Schengen. Pentru români și bulgari, deși sunt cetățeni UE, cozile la aeroport vor continua așadar, ca și pentru britanici.
Holodomor = genocid
Un alt parlament, cel german, tocmai a recunoscut foametea orchestrată de Stalin în 1932-1933 în Ucraina, așa-numitul Holodomor, drept «genocid».
La München, Süddeutsche Zeitung scrie că Rusia a numit de îndată asta o «provocare».
Le Monde, în Franța, constată că singurii care s-au opus adoptării rezoluției în Bundestag au fost deputații extremelor de dreapta și de stânga, Die Linke și AfD.
Extrema dreaptă germană (AfD) a argumentat că ar fi vorba de o «instrumentalizare a istoriei»; extrema stângă (Die Linke), prin gura șefului istoric Gregor Gysi, a subliniat că foametea lui Stalin a atins și alte regiuni ale URSS-ului, precum Kazahstanul, și că deci n-a fost dirijată împotriva națiunii ucrainene, pentru a putea fi calificată drept «genocid».
Dacă parlamentul german a votat recunoașterea genocidului, în schimb guvernul lui Olaf Scholz arată în continuare o «lipsă de voință politică» în chestiunea livrărilor de armament către Ucraina.
În Italia în acest timp, cum o anunță La Repubblica, guvernul Giorgiei Meloni a aprobat decretul care garantează acoperirea legală a tuturor transferurilor de arme către Ucraina pentru întregul an 2023. Asta s-a făcut ignorând încercările lui Matteo Salvini și Silvio Berlusconi de a încetini operațiunea și întregul proces legal. În text, care nu poate fi încă făcut public, deoarece este secret, ca și cele cinci pachete anterioare, va fi prevăzută și livrarea de rachete Aspide. O noutate, pentru că până acum acest tip de armament nu fusese niciodată furnizat Ucrainei de către Roma.
Situația evoluează așadar implacabil în defavoarea Moscovei, la asta adăugându-se, cum o revelează în exclusivitate același pomenit Daily Telegraph de la Londra, faptul că ultranaționalistul lider indian Narendra Modi, până acum aliat tacit al lui Putin, se pregătește să-i ceară public să înceteze să se mai folosească de livrările de hrană și energie ca de o armă.
Andri Melnik, un diplomat ucrainean slobod la gură
Revenind la «lipsa de voință politică» în chestiunea livrărilor de armament germane către Ucraina, Le Monde are un interviu cu Andrij Melnyk (ortografiat în ucr. Андрій Мельник), vice-ministrul ucrainean de externe și fost ambasador — până luna aceasta — în Germania, Andri Melnik așadar, un diplomat foarte slobod la gură și care se arată iarăși extrem de critic față de ezitările germane.
Melnik este cel care a avut deja o reacție brutală la “planul de pace” pentru Ucraina al lui Elon Musk: "F(***) off este răspunsul meu cel mai diplomatic, @elonmusk,” a postat atunci Melnik pe Twitter. “Rezultatul e că NICIODATĂ vreun ucrainean nu va cumpăra rahaturile tale de Tesla. So good luck to you.”
Pe când era încă ambasador în Germania, Melnik a fost criticat anul acesta în luna iulie pentru că l-a lăudat acolo public pe liderul naționalist ucrainean din al Doilea Război Mondial, Stepan Bandera.
Dar Melnik e faimos pentru derapajele sale verbale. În luna mai, el i-a calificat (tot pe Twitter) drept „tîmpiţi şi imorali” („blöd und sittenlos”) pe semnatarii germani ai unei scrisori deschise prin care cereau ca guvernul federal de la Berlin să nu trimită armament în Ucraina.
La fel, comentând un interviu al cancelarului Olaf Scholz, acordat canalului 2 al televiziunii publice germane (ZDF), Melnik a spus agenţiei germane de presă (DPA) că şeful guvernului federal german se comportă ca un „caltaboş supărat”.
Mai precis, Melnik, l-a calificat atunci pe Scholz de supărăcios „rău perdant” (beleidigte Leberwurst), expresie care trimite literalmente în germană la un cârnat de ficat ofensat, un lebărvurșt iritat, deloc în apele lui.
A tale of 172 cities
În sfârșit, săptămânalul britanic The Economist tocmai și-a publicat clasamentul anual al celor mai scumpe orașe din lume, schimbările fiind mari față de anul trecut.
Cum o remarcă cu satisfacție Brussels Times, una din publicațiile de limbă engleză din «capitala Europei», Bruxelles rămâne încă un mare oraș foarte abordabil, situându-se la jumătatea clasamentului, pe locul 64 din 172.
Conform “The Economist's 2022 Cost of Global Living report”, printre cele mai scumpe orașe din lume se numără, în momentul de față:
1. New York / Singapore
3. Tel Aviv, Israel
4. Hong Kong, Los Angeles
6. Zürich
7. Geneva
8. San Francisco, California
9. Paris
10. Copenhaga, Danemarca / Sydney, Australia
Consecință a Brexitului și a scăderii lirei, Londra vine abia pe locul 28. Damasc, capitala Siriei, se situează pe ultimul loc de pe planetă, ca cel mai ieftin mare oraș, pe locul 172.
Din Rusia — Moscova și Sankt Petersburg au devenit mult mai scumpe de locuit, Moscova urcând anul acesta cu 88 de trepte, până pe locul 37, cu mult peste Bruxelles.
Capitala Ucrainei, Kiev, n-a fost inclusă pe listă anul acesta.
