Linkuri accesibilitate

Cum mulțumesc țările personalului medical pe timp de pandemie


Eroii pandemiei.

Când, prin luna martie, mergând pe stradă în Bruxelles, am auzit pentru prima oară aplauze deasupra capului, de la ferestre, am crezut că se apropie vreo defilare... că doar nu puteau fi aplauze pentru mine.

Cum mulțumesc țările personalului medical pe timp de pandemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:17 0:00
Link direct

Mi-a devenit de îndată limpede că aplauzele erau doar așa, abstracte, pentru personalul medical, în special pentru cei mai puțin răsplătiți și apreciați, asistenții și surorile. Se anunțase la televizor că ei sunt eroici, iar populația a fost încurajată să-i aplaude la ferestre în fiecare zi la ora 8 seara.

Ritualul a durat multe săptămâni, pe măsură ce epidemia își urma curba ascendentă, apoi a devenit iritant și a fost abandonat. Până la urmă, asistenții medicali înșiși au sfârșit prin a cere renunțarea la acest ritual obositor și deloc gratifiant.

În Franța, marea paradă de 14 Iulie, ziua națională, a fost dedicată personalului medical, ba chiar -- în loc de obișnuita defilare militară -- personalul medical a putut asista cu prioritate. Din cele 2.500 de persoane câte au privit și aplaudat parada pe Champs-Élysées, număr redus cu strictețe din pricina pandemiei, circa jumătate erau personal medical auxiliar, cel mai atins de maladie.

Ideea a fost peste tot aceea de a sugera distanțare și devotament, exemplu dat de regina Angliei încă de la începutul pandemiei. când a ales să se adreseze populației prin Skype și FaceTime. Dar și în Spania, regele Felipe a prezidat o ceremonie similară dedicată victimelor virusului, dar mai ales în onoarea personalului medical.

Până și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a sugerat mulțumiri și gesturi speciale în direcția personalului medical.

Aceștia, însă, medicii, asistenții și surorile medicale (nurses) nu s-au dovedit atât de ușor de impresionat de gesturile simbolice de recunoștință. În Spania și în Franța, de pildă, unde personalul medical a trecut printr-un număr disproporționat de îmbolnăviri și decese, în procente, raportat la masa populației, ei au reușit, prin revendicări comune, să obțină o serie de prime și alte beneficii imediate, concrete, ceea ce constituie un minimum de recompensă, ținând cont și de aceea că mulți se află deja într-un stadiu de extenuare sau chiar de depresie vecin cu ceea ce e cunoscut comun ca burn-out.

E vorba în special de personalul azilelor de bătrâni, care prezintă o cifră disproporționată a mortalității, mai ales în Spania și Franța, în Franța fiind vorba de acele case de odihnă numite EHPAD.

Toate acestea pentru a spune că dincolo de aplauzele la ferestre, personalul medical are nevoie și de gesturi concrete, nu neapărat ca o plată, ca o investiție mercantilă în ceea ce fac, ci mai ales ca o recunoaștere concretă că dincolo de idealism și de gesturile umane, există și o recompensă imediată și utilă a eforturilor.

*****

Recompensele financiare oferite lucrătorilor medicali implicați în lupta cu epidemia de COVID-19, dar şi gesturile sentimentale de gratitudine au ajuns deseori subiect de polemici în R. Moldova. Contestatarii aveau diverse motive principalul fiind caracterul selectiv al bonusurilor.

Sporuri de până la 100 de procente la salariu pentru toţi lucrătorii medicali din prima linie pe durata stării de urgenţă a fost una din primele măsuri promise de Guvern. În realitate aceste adausuri la salarii au fost acordate selectiv şi diferențiat. Mai mulţi lucrători medicali semnalaseră pe reţele de socializare că au primit sporuri derizorii sau că, în general, nu au beneficiat de promisele suplimente.

La fel s-a întâmplat şi cu ajutorul unic în mărime de 16 mii de lei pentru lucrătorii medicali care s-au infectat cu COVID-19. Unul dintre cei mai vocali funcționari din celula de criză de la guvern a încercat să delimiteze categoria celor care au luat infecția la locul de muncă de personalul medical care s-a îmbolnăvit în alte circumstanțe. Dar această încercare a trezit doar iritare în societate, Guvernul văzându-se silit să promită indemnizații tuturor angajaților din sănătate infectați cu virusul Covid-19.

Cea mai recentă măsură de susţinere, anunţată iniţial de preşedintele Igor Dodon şi aprobată ulterior de Guvern prin angajare de răspundere în faţa Parlamentului, este majorarea graduală a salariilor lucrătorilor medicali.

Majorarea cu 30 la sută urmează să intre în vigoare de la 1 septembrie, un alt spor de 30 la sută este promis de la 1 ianuarie al anului viitor, după care în prima jumătate a anului 2021 să intervină încă o majorare de 40 la sută. Fără a pune la îndoială necesitatea acestor majorări, opoziția i-a reproşat şefului statului că încearcă să folosească adaosul salarial în scopul de a-și fortifica popularitatea în viitorul scrutin prezidențial.

În cea mai recentă ediție a emisiunii sale online intitulată „Preşedintele răspune” Igor Dodon a spus că inițiativa are efecte imediate, invocând convorbirea cu un șef de spital raional, care ar fi primit 10 cereri de angajare imediat după ce șeful statului a promulgat legea privind adaosurile salariale.

Moldova, Elena Cioina, journalist
Moldova, Elena Cioina, journalist

Jurnalista Elena Cioina de la portalul sănătateinfo.md spune că majorările de salarii sunt binevenite, numai că insuficiente pentru a motiva personalul medical:

„Dacă ne uităm la salariile fixe pe care le au ei, majorările care se fac nu sunt chiar aşa de mari. Un medic care are, să zicem, 5 mii de lei şi îi dai 30 la sută, această majorare sigur că pentru el e importantă, dar nu suficientă. În Chişinău salariile sunt de 7500 sau 8000 de lei, asta nu este suficient. Ei au şi adausuri, dar în comparație cu alte state medicii noştri primesc în continuare salarii foarte mici. Ei merită salarii mult mai mari decât au acum ca să fie motivaţi să rămână în R. Moldova şi să lucreze aşa cum încearcă autorităţile să ne convingă că oferind aceste majorări nu fac altceva decât motivează cadrele medicale să rămână aici, acasă.”

Pe lângă suportul financiar anunțat, autoritățile au recurs şi la alte gesturi de recunoștință pentru eforturile depuse de personalul medical, gesturi pe care unii le văd ca o încercare de capitalizare politică a crizei sanitare. Președintele Igor Dodon a declarat 2020 anul lucrătorului medical, iar cu prilejul zilei profesionale a acestora, şeful statului a oferit diplome şi distincții de stat mai multor medici. Jurnalista Elena Cioina spune că nu este limpede cum au fost selectaţi lucrătorii medicali declarați cei mai buni. Mulți oameni din domeniul sănătate au rămas cu impresia că cel mai mult a tras la cântar loialitatea politică. Jurnalista atrage atenţia şi la faptul că cel care a împărțit distincții nu a fost cel mai disciplinat în respectarea recomandărilor antiepidemice.

Ceea ce a făcut Igor Dodon înseamnă o sfidare faţă de munca acestor oameni

„Diplomele şi distincțiile acestea au fost oferite de un oficial care de fapt nu a respectat multe din regulile medicilor. De fapt, ceea ce a făcut Igor Dodon înseamnă o sfidare faţă de munca acestor oameni. Pe de altă parte, ne uităm că acum s-a anunţat Premiul Naţional şi în acest an urmează să fie acordat mai multor medici. Anul trecut, de exemplu, nu a fost acordat nici un Premiu Naţional medicilor. Deci cumva suntem legaţi de conjunctură, oferim atunci când vedem că trebuie să ne facem publicitate electorală sau imagine politică.”

Concluzia Elenei Cioina este că adevăratul efect al gesturilor de gratitudine pentru lucrătorii medicali se va vedea odată cu atenuarea crizei pandemice şi redeschiderea frontierelor, când medicii vor avea libertatea să reia exodul lor nestăvilit spre instituții mai dotate și angajatori mult mai darnici.

XS
SM
MD
LG