Cei mai expuși sunt asistenții medicali, care sunt aproape jumătate. În timp ce autoritățile vorbesc de un număr mai mic de contaminări printre lucrătorii medicali în comparație cu țările europene, unii lideri de asociații din domeniu spun că situația este în continuare îngrijorătoare. Care sunt însă motivele din cauza cărora cei din sănătate ajung pe mâna colegilor lor devenind ei înșiși pacienții?
Pe durata crizei sanitare care încă e departe de a fi sub control, câteva spitale raionale și stații locale de urgență s-au transformat în adevărate focare de infecție. Zeci de medici, asistenți și infirmiere s-au îmbolnăvit la locul de muncă. S-a spus că una dintre cauze ar fi fost echipamentul de protecție lipsă, insuficient ori de o calitate inferioară. Un alt motiv, invocat deja de autorități, era folosirea incorectă a combinezoanelor, măștilor, vizierelor, în special la ieșirea din ture.
Chiar dacă în aceste luni s-a acumulat ceva experiență, numărul angajaților din sănătate contaminați este încă mare, la fel ca și al celor care au sau au avut complicații grave și care au și decedat, afirmă președinta Asociației lucrătorilor medicali și farmaciștilor, Luminița Suveică. Cauze ar fi mai multe, enumeră experta, inclusiv în unele spitale lipsa echipamentului, chiar dacă în această direcție situația s-a îmbunătățit. La fel își face efectul oboseala personalului din domeniu devenită deja cronică și numărul insuficient de specialiști.
Trebuiau să fie mult mai bine instruiți lucrătorii medicali
„Asistenții medicali interacționează direct cu pacientul mult mai mult, fiindcă la medic este tratamentul, dar asistentul medical mai are și îngrijirile și se află mult mai mult lângă pacient. Și mai este și momentul acela că asistenții medicali trebuie în unele momente să îndeplinească mai multe obligațiuni, epuizarea lor. Trebuia un alt management [pentru administrarea acestei crize] să fie pus, trebuiau să fie alte reguli, trebuiau să fie mult mai bine instruiți lucrătorii medicali și chiar niște măsuri de protecție și de gândit în primul rând la factorul uman, care este cel mai important în aceste momente”.
Președinta Asociației de Nursing din R. Moldova, Elena Stempovscaia, spune că numărul mare de asistenți medicali care au luat infecția raportat la celelalte categorii de angajați din sănătate are o explicație cât se poate de evidentă – asistentele reprezintă mai mult de jumătate din totalul lucrătorilor medicali, mai exact în jur de 51% sau peste 24 de mii de persoane. Asociația de Nursing a făcut recent un sondaj în rândul asistenților pentru a cunoaște mai bine deficiențele, dar și posibilele cauze de infectare. Elena Stempovscaia susține că, dacă la început, majoritatea spitalelor raionale nu avea echipament de protecție și personalul implicat nu fusese instruit, acum nu mai există această scuză. Managerii de spitale pot găsi cele necesare mult mai simplu și trebuie să conștientizeze că sunt responsabili de tot ce se petrece în instituțiile administrate de ei.
Dintre motivele invocate de asistenții medicali ca fiind determinanți la eventuala contaminare sunt nerespectarea măsurilor de protecție în transport public și societate în general, precum și inducerea în eroare a personalului medical de către pacienți în ce privește simptomele, persoanele cu care s-au aflat în contactat, constată Elena Stempovscaia.
„Personalul medical a obosit și e epuizat și regret foarte mult când merg pe stradă sau când merg în transport și văd că lumea nu respectă. Chiar azi venind la universitate am îndrăznit și am făcut observație. Era o domnișoară, împrejur toți oamenii cu mască, ea fără mască. Principalul că eu îi fac observație și ea își pune ochelarii, nu-și pune masca. Dar mie îmi venea să-i zic: Fată dragă, pentru așa ca tine mor medicii în prima linie și suferă oamenii din jurul dumneavoastră. Aici lipsa de cultură lasă de dorit. Mai sunt din aceștia care nu cred, care zâmbesc, cu diferite mituri se exprimă”.
În plus, o altă explicație a numărului mare de asistenți contaminați e că ei în multe sate sunt singurii specialiști medicali la care pot apela cetățenii, un medic având zi de primire odată pe săptămână sau chiar pe lună, mai afirmă Elena Stempovscaia.
În cea mai recentă ieșire publică, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, susținea că un procent de 14% de lucrători medicali din numărul total al celor infectați este mai mic decât media pe Uniunea Europeană, unde ar fi de 23%. Numărul de asistenți contaminați în R. Moldova este de două ori mai mare decât cel al medicilor, dar și al infirmierilor. Peste 70% din toate cadrele medicale s-au vindecat deja.
Explicația autorităților e că cei din sănătate sunt mai expuși peste tot în lume, oricâte măsuri de protecție s-ar lua, pentru cei din domeniu devine aproape imposibil să nu se contamineze. Chiar dacă mai există multe reproșuri că se fac puține teste, Nicolae Furtună a dat asigurări că cel mai frecvent sunt testați lucrătorii medicali.
